SCURT ISTORIC AL CRAIOVEI

[Sorin Opran]

PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA

Una din asezarile geto-dacice mai importante de pe raza Craiovei (zona Mofleni) a purtat numele de Pelendava, datand din perioada 400-350 i.e.n. dupa cum indica descoperirile arheologice. La inceputul secolului al II-lea e.n. romanii au construit aici un castru roman, intai din valuri de pamant intarit (in timpul Imparatului Traian, 98-117), apoi din piatra si caramida (in vremea lui Hadrian, 117-138). Datorita pozitiei geografice favorabile, protectiei castrului roman si a garnizoanei militare, Pelendava romana a cunoscut o viata infloritoare. Asezarea este mentionata pe Tabula Peutingeriana - o harta a imperiului roman, realizata ca urmare a initiativei imparatului roman Caracalla. Anul 225 (cand s-a definitivat aceasta harta - in timpul lui Severus Alexander) este considerat data primei mentiuni documentare a celei mai vechi asezari din vatra actualului oras.

[Sorin Opran]

SECOLELE XV-XVI

La sfarsitul sec.XV Craiova era un targ, intins pe mosia puternicilor boieri Craiovesti.
Dupa prima jumatate a secolului al XVI-lea, Craiova este numita frecvent oras.

Puterea economica a familiei Craiovestilor - la hotarul sec.XV - cuprindea peste 100 sate (182 bunuri funciare). Aceasta forta i-a creat un statut de autonomie politica atat de larg, incat domnii aflati in scaun nu se pot mentine fara alianta cu aceasta adevarata dinastie boiereasca.
De-a lungul vremilor, din randul familiei Craiovestilor au fost ridicati in fruntea tarii domnitori de seama: Neagoe Basarab (1512-1521), Radu de la Afumati (1522-1529), Radu Serban (1602-1611), Matei Basarab (1632-1654), Constantin Serban (1654-1658), Serban Cantacuzino (1678-1688), Constantin Brancoveanu (1688-1714).

Aparuta in ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Banie de Craiova a devenit intr-un timp relativ scurt cea de-a doua institutie politica importanta, dupa domnie. Veche institutie romaneasca, Bania a constituit la inceputurile sale o institutie locala, sateasca, derivata din obstea teritoriala.
Odata cu ridicarea lui Neagoe Basarab ca domn, in 1512, Marele Ban preia pentru teritoriul din dreapta Oltului atributiile domniei, dispunand si de o cancelarie in cadrul careia se redacteaza acte dupa forma celor domnesti.

In a doua jumatate a sec.XVI, Marea Banie cunoaste un moment de criza datorat indeosebi tentativelor agresive ale turcilor pentru instaurarea unei dominatii efective in Tara Romaneasca.
Marea Banie ajunge din nou o institutie de prim ordin in timpul lui Mihai Viteazul.

Craiova, in timpul lui Mihai Viteazul, a cunoscut o puternica inflorire, izvoare contemporane prezentand orasul ca un important centru politic si militar. Craiova se afirma in politica romaneasca de centralizare ca un factor pozitiv, dand puterii centrale o boierime fidela si armate puternice, prezente in marile evenimente legate de Unirea celor trei tari romanesti.
In 1593 Mihai este inscaunat ca domn al Tarii Romanesti, iar dregatoria de Mare Ban ii este incredintata lui Preda Buzescu.

Craiova a fost in evul mediu si un centru cu un important rol militar si strategic, fiind un loc de grupare sau regrupare a fortelor militare si tinut de declansare a actiunilor antiotomane. Exista la Craiova un corp de oaste, pus la dispozitia Marelui Ban, compus din forta militara a taranilor de pe domeniile boierimii, din aparatul de dregatori ai Baniei, din taranii liberi si din mercenari.

[Sorin Opran]

SECOLUL XVIII

In 1735 in Craiova existau 836 de familii, reprezentand peste 4000 locuitori.

La inceputul sec.XVIII, o modalitate de asigurare a dominatiei Portii Otomane asupra tarilor romanesti a constat in impunerea domniilor fanariote. Nicolae Mavrocordat, venit domn in Tara Romaneasca in 1716, este intampinat cu ostilitate de boierimea craioveana.
Dupa infrangerea turcilor si pacea de la Passarovitz (1718), boierimea a salutat dominatia austriaca a Olteniei (1718-1739), dar in 1726, cand banul Gheorghe Cantacuzino este destituit, boierii din Craiova incep actiunile de impotrivire fata de administratia habsburgica.
Stapanirea austriaca in Oltenia a determinat o agravare considerabila a regimului de obligatii economice si fiscale a producatorilor urbani si rurali. Nemultumirea pop..atiei era provocata de caracterul militar al exploatarii, precum si de colectarea veniturilor si bogatiilor provinciilor in visteria Curtii Imperiale.
Amploarea haiduciei a determinat administratia austriaca sa infiinteze corpuri de slujitori meniti sa asigura paza si linistea provinciei. In 1734 s-au instituit in toate judetele oltene cete de panduri. La Craiova exista un corp de dorobanti, sub conducerea unui iuzbasa.

S-au produs importante schimbari si in domeniul institutional. Bania craioveana nu mai constituie institutia care, in perioada anterioara, concura pe plan politic domnia. In 1761 resedinta permanenta a banilor este fixata de domn la Bucuresti.

In 1770-1771, datorita starii de razboi (Bucurestiul era disputat intre ostile rusesti si cele turcesti), Cetatea Banilor a indeplinit si rolul de capitala a Tarii Romanesti, domnul Emanuel Giani Rosett urmarind de aici desfasurarea ostilitatilor.

Economia regiunii si prosperarea Craiovei au consemnat in sec.XVII si XVIII dese traume. Echilibrul demografic a avut de suferit la sfarsitul sec.XVIII datorita transformarii orasului in teatru de razboi, datorita epidemiilor si incendiilor. Putem aminti aici distrugerile si invaziile repetate ale cetelor de pasvangii de peste Dunare (soldatii pasei Vidinului, Pazvan-Oglu) in 1799, 1800, 1801.

[Sorin Opran]

SECOLUL XIX

Trasatura caracteristica a orasului Craiova in primele doua decenii ale sec.XIX a fost data de inflorirea economica, urbanist-edilitara, de multiplicarea preocuparilor locuitorilor sai in ramurile mestesugurilor, comertului, serviciilor publice. Comparativ cu celelalte mari centre urbane, Craiova se situeaza ca un nod comercial, administrativ si cultural de prim rang.

In sec.XIX tarile romane continua sa fie vad preferat pentru razboaiele rusilor si austriecilor. Redresarea orasului dupa dezastrele de la inceputul secolului a revenit in deceniul al patrulea, cand dupa pacea de la Adrianopol (1829, dupa razboiul ruso-turc dintre anii 1828-1829), au aparut posibilitati pentru mai multi ani de liniste in tarile romane.

In timpul ocupatiei tariste (1828-1834), Craiova cunoaste cresteri economice importante. Existau, in 1832, un numar de 595 de pravalii, din care "197 de lemn si 398 de zid". Orasul se mentine ca centru comercial al Olteniei; exporta in Austria si Turcia cereale, piei, ceara, animale, seu si cervis. Cerintele mereu crescande ale exportului au determinat infiintarea la Craiova, in 1846, a primei societati romanesti pe actiuni pentru transportul cerealelor cu vaporul pe Dunare, la Braila.

In jurul anului 1848, pop..atia Craiovei numara circa 20000 de locuitori.

Intelectualitatea Craiovei s-a situat ferm in randurile prime ale innoirilor, atat in viata urbei, cat si a tarii. Un rol deosebit de important in pregatirea si desfasurarea Revolutiei de la 1848 avea sa-l aiba corpul profesoral de la Scoala Centrala din Craiova, in frunte cu Ioan Maiorescu.

Dintre revolutionarii care aveau sa detina un rol marcant in desfasurarea evenimentelor revolutionare la Craiova se impun Gheorghe Magheru si Costache Romanescu care au intrat, dupa 1845, in randurile societatii secrete cu caracter politic "Fratia".
Nu intamplator orasul Craiova a fost ales drept loc de intrunire a guvernului provizoriu, inainte ca acesta sa ajunga la Bucuresti. Se confirma ca orasul prezenta o deosebita importanta in mersul revolutiei pasoptiste, ca trecerea Craiovei de partea noilor prefaceri asigura revolutiei o baza puternica in intreaga Oltenie.
Pop..atia Craiovei s-a ridicat la jumatatea lui septembrie pentru a-si declara sprijinul fata de revolutia lovita de armatele straine. La 30 noiembrie 1848, in ajunul intrarii in Craiova a primei divizii otomane, evaluata la 10000 de ostasi si comandata de Hussein-Pasa, sute de sateni din jurul Craiovei si locuitori ai orasului, inarmati cu pusti, sulite, topoare si coase, au intampinat trupele straine, netinand seama de superioritatea covarsitoare numerica a acestora.

Dupa retragerea trupelor tariste din Oltenia, in mai 1854, starea de spirit revolutionara a maselor a sporit. In lunile februarie - martie 1855 avea loc la Craiova o puternica revolta, socotita de istorici momentul de varf al raporturilor de incordare ce au existat intre poporul roman si ocupantii sai din anii 1854-1856.

Una dintre marile familii boieresti din Craiova - familia Bibescu - a dat Tarii Romanesti pe ultimii sai doi domnitori: fratii Gheorghe Dimitrie Bibescu (1842-1848) si Barbu Dimitrie Stirbei (1849-1856). Emanciparea robilor tigani in 1844 si 1856, uniunea vamala a Tarii Romanesti si Moldovei (1848) - un prim pas pe calea unirii definitive a celor doua tari romane - preocuparile pentru intarirea capacitatii militare de aparare a tarii etc., toate aceste fapte dovedesc receptivitatea celor doi domnitori la unele imperative ale vremii. Atunci cand a fost vorba insa de o noua organizare sociala, conceputa la 1848 si apoi in anii 1857-1859, ei s-au opus.

In primavara anului 1857 s-a constituit la Craiova Comitetul Unionist, in randul caruia se remarcau fostii luptatori de la 1848: Petrache Cernatescu, Emanoil Chinezu, Gheorghe Chitu s.a.
La 9 octombrie 1857 Adunarea Ad-hoc a Tarii Romanesti a votat in unanimitate pentru Unirea Principatelor. A doua zi, seara, peste 5-6000 de oameni din toate clasele societatii se adunasera la flacara tortelor si ovationau. Participand la aceasta istorica manifestatie, pictorul Theodor Aman avea s-o imortalizeze in celebrul sau tablou.

In preajma Unirii, Craiova numara circa 25000 de locuitori, situandu-se, din acest punct de vedere, imediat dupa capitala Tarii Romanesti.

Inca de la inceputul pregatirilor pentru intrarea in Razboiul de independenta (1877-1878), cand trupele romanesti au fost concentrate la Dunare, au participat si unitati din Craiova.
Craiova se afla in centrul unei zone direct afectate de razboiul antiotoman. Era, prin pozitia sa, un centru important, unde se luasera masurile necesare sprijinirii desfasurarii viitoarelor operatii militare.

[Sorin Opran]

SECOLUL XX

Spre sfarsitul sec.XIX, Craiova - cu cei peste 40000 de locuitori - era un oras ce avea mici fabrici si ateliere de produse chimice, masini agricole, arte grafice, tabacarii, textile, materiale de constructii etc.

Pop..atia creste, astfel incat in 1910 s-au inregistrat 51404 locuitori. Era al doilea oras al Romaniei, dupa Bucuresti, care depasea 50000 de locuitori.

La Craiova, in 1913, in timpul guvernului Titu Maiorescu, se semneaza tratatul de pace prin care se incheie Razboiul Balcanic, tratat cunoscut in istorie ca Pacea de la Craiova.

Izbucnirea primului razboi mondial (1914-1918) a fost receptata in mod diferit de pop..atia Craiovei. Marea majoritate cond**na deschis razboiul, ca aducator de mizerie. Dupa doi ani de neutralitate, Romania intra in razboi (1916) de partea Antantei in speranta implinirii idealurilor de unitate nationala.
In anii neutralitatii (1914-1916), Craiova a devenit un puternic centru militar, aici fiind cartierul general al Armatei I. In august 1916, cand Romania a intrat in razboi, Armata I avea un efectiv de 134 400 de oameni.
Vitejia armatelor romane nu a fost suficienta pentru a stavili ofensiva armatelor germane si austro-ungare - bine pregatite, dotate cu tehnica de lupta si avand experienta a doi ani de razboi. Dupa lupte crancene, armata romana a fost nevoita sa se retraga. Craiova este ocupata de trupele germane si austro-ungare la 21 noiembrie 1916.
Timp de doi ani, cat a durat administratia militara germana, intreaga viata economica a Craiovei a fost paralizata.

In perioada interbelica, orasul, situat intr-o zona eminamente agrara, inainteaza cu pasi prea mici pe calea industrializarii, in raport cu alte zone urbane ale tarii. Marii mosieri din Oltenia, depozitarii unor insemnate capitaluri provenite din despagubirile de la improprietarirea taranilor, isi vor investi fondurile in banci si institutii comerciale, in actiuni neproductive. Numarul celor ce s-au apropiat de industrie a fost extrem de mic. Specific pentru economia orasului, lipsita de marea productie de fabrica, este ponderea insemnata pe care o ocupa munca la domiciliu.

Pop..atia orasului creste: 63215 locuitori in 1930, 84574 in 1948, 96897 in 1956, 194235 in 1974 (situandu-se pe locul 7 in tara la aceasta data).

Incepand cu anii '60 orasul devine un puternic centru industrial; se dezvolta industria constructoare de masini si utilaje, de avioane, industria chimica, alimentara, usoara, a materialelor de constructii, industria electrotehnica, industria extractiva, industria energetica.

In 1968 Craiova este declarat municipiu.

Cei peste 300000 de locuitori ai Craiovei participa activ si cu insufletire la evenimentele din decembrie 1989, subliniind cu hotarare dorinta de a incepe o viata noua, de a construi o societate sanatoasa, cu adevarat democratica.

[Sorin Opran]

asta este pt. cei care nu stiu, chiar atatea sau chiar mai putin despre orasul natal, de resedinta, de tranzit...sau cum il considera fiecare la randul lui.

[Sorin Opran]

Monografie

Situat în zona de sud- sud-vest a României, judetul Dolj se întinde între 44°00' si 44°30' latitudine nordica si 22°00' si 23°00' longitudine estica, fiind strabatut de la nord la sud de râul Jiu, al carui nume îl poarta - Doljiu, adica Jiul de Jos.
Suprafata totala de 7.717 km reprezinta 3,1 % din suprafata tarii si este învecinata cu judetele Mehedinti la vest, Gorj si Vâlcea la nord, Olt la est si de Fluviul Dunarea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanta ce constituie o parte din granita naturala a României cu Bulgaria.
Relieful judetului cuprinde zona de lunca a Dunarii, câmpia si zona de deal, beneficiind de o clima blânda cu o medie anuala de 11,5°C.<br>Altitudinea creste de la 30 la 350 m fata de nivelul marii, din sudul spre nordul judetului, formând un larg amfiteatru deschis înspre soare.
Pe acest generos pamânt traiesc aproximativ 770.000 locuitori grupati în 2 municipii, 3 orase si 94 comune, cu o pondere a pop..atiei urbane de 51 %.

Tinutul Doljului a fost binecuvântat cu bunurile materiale si spirituale faurite în decursul timpului de locuitorii sai. In argumentarea acestei idei stau culturile Cârna, Verbicioara, Salcuta, Cârcea si Cotofeni, datând din paleolitic si neolitic, precum si numeroasele complexe arheologice daco-romane.
Marturiile arheologice atesta o viata prospera în cetatile si satele de pe meleagurile Jiului, societatea getodacica atingând aici apogeul în timpul regilor Burebista si Decebal, castrul Pelendava - al carui nume a fost preluat de romani si transpus în Tabula Peutingeriana , consemnata cartografic la anul 225 - fiind una dintre aceste marturii. Teritoriul judetului a fost aparat de fortificatii, dintre care cea mai importanta, realizata în sec. IV, "Brazda lui Novac", strabate zona de la vest la est.
Numarul mare de localitati si cresterea demografica la începutul mileniului doi au dus la o dinamica economico - sociala si la cristalizarea unor formatiuni politice prestatale.
In prima jumatate a secolului al XIII-lea se remarca cnezatul condus de Ioan Intâiul , personaj cunoscut din documente ca apartinator marii familii a boierilor Craiovesti , familie care a jucat un rol de prima importanta în viata politica a statului feudal Tara Româneasca. Tot Craiovestii sunt familia conducatoare a celei mai însemnate institutii - Marea Banie a Olteniei - consemnata în 1475 într-un hrisov al domnitorului Laiota Basarab.
La sfârsitul veacului al XV-lea Craiova a devenit resedinta Baniei Olteniei si mai târziu, în secolul al XVIII-lea, a Caimacamiei.
De-a lungul vremilor, din rândul familiei Craiovestilor au fost înaltati în fruntea tarii domnitorii: Neagoe Basarab , Radu de la Afumati , Radu Serban , Matei Basarab , Constantin Serban , Serban Cantacuzino si Constantin Brâncoveanu . Marea Banie a Olteniei ajunge o institutie de prim ordin în timpul domniei lui Mihai Viteazul , când dregatoria de Mare Ban a fost încredintata lui Preda Buzescu.
In timpul domnitorilor fanarioti, boierimea craioveana îsi manifesta ostilitatea fata de domnitorii impusi de Poarta Otomana.
Dominatia austriaca în Oltenia în perioada 1718 - 1739 a determinat o agravare considerabila a regimului de obligatii economice si fiscale a producatorilor urbani si rurali, fapt care a condus la o puternica miscare a haiducilor si chiar la actiuni de împotrivire a boierilor fata de administratia habsburgica.
Intre anii 1770-1771, Cetatea Banilor a îndeplinit si rolul de capitala a Tarii Românesti.
Una din marile familii boieresti din Craiova - familia Bibescu - a dat Tarii Românesti pe ultimii sai domnitori - Grigorie Dimitrie Bibescu si Barbu Dimitrie Stirbei.

Locuitorii acestei zone a tarii au luat parte la toate marile momente ale istoriei nationale. La revolutia de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu, a participat un numar foarte mare de locuitori ai Doljului.
La 1848, la Craiova s-a format guvernul provizoriu revolutionar, alcatuit din: Nicolae Balcescu, Gheorghe Magheru, I. Heliade Radulescu si Costache Romanescu, craiovean.
Razboiul de Independenta din 1877-1878 a chemat sub arme foarte multi tineri din pop..atia acestei zone, direct implicata teritorial prin localitatile sale de la Dunare - Calafatul si Poiana Mare, unde a functionat si Comandamentul Trupelor Române.

Perioada urmatoare razboiului de independenta a fost o epoca de progres din punct de vedere economic si cultural, astfel ca la sfârsitul secolului al XlX-lea în orasul Craiova, cu cea. 40.000 de locuitori, existau mici fabrici si ateliere de produse chimice, masini agricole, arte grafice, tabacarii, textile, materiale de constructii, etc.
In anul 1910 pop..atia Craiovei însuma 51.400 locuitori si era al doilea oras al României dupa Bucuresti.
In timpul primului razboi mondial, pop..atia Doljului a opus o dârza rezistenta ocupantului, zeci de mii de ostasi olteni jertfindu-si viata pentru realizarea României Mari.
Perioada interbelica se caracterizeaza printr-o activitate economica preponderent agrara, procesul de industrializare fiind lent si unilateral, marii proprietari funciari din zona investindu-si capitalurile în palate monumentale, institutii comerciale si banci.
Dupa al doilea razboi mondial în Dolj se dezvolta industria constructoare de masini si utilaje, industria chimica, industria alimentara, usoara si a materialelor de constructii, industria electrotehnica, extractiva si energetica, precum si industria aeronautica.

[Sorin Opran]

In prezent, judetul Dolj detine o pop..atie de 770.000 locuitori repartizata astfel:
municipiul Craiova cu 320.000 locuitori - cel mai important centru urban si administrativ al judetului.
Cuprinde numeroase unitati industriale din domeniul constructiilor de masini (Electroputere, Intreprinderea de Utilaj Greu, Masini Agricole si Tractoare, Intreprinderea de Avioane, Intreprinderea de Reparatii Locomotive, etc.) industria electrotehnica (Electroputere), industria chimica (Doljchim), industria alimentara (Fabrica de Bere, Lactido, Frigorifer, Bachus SA, etc.), industria textila (Fabrica de Confectii), industria materialelor de constructii (ELPRECO), industria mobilei (Metal - Lemn), industria de automobile (Daewoo).
municipiul Calafat cu circa 22.000 locuitori - centru urban cu un bogat trecut istoric. Are unitati industriale în domeniul alimentar si textil, este port si constituie un important punct de trecere a frontierei cu Bulgaria.
orasul Bailesti , cu o pop..atie de circa 22.000 locuitori. Localitate cu profil agro-industrial, cu unitati agricole importante dar si industriale în domeniul electrotehnicii, mecanicii si turnatoriei de metale neferoase.
orasul Filiasi , cu o pop..atie de 20.000 locuitori. Aici exista unitati industriale în domeniul electrotehnic, mecanic, constructii de masini si prelucrarea lemnului.
orasul Segarcea , cu o pop..atie de cea. 8.500 locuitori. Dispune de unitati industriale din domeniul alimentar si chimic si este un puternic centru agricol.

Restul pop..atiei judetului este cuprinsa în 94 comune ce însumeaza 364 sate.

Judetul Dolj detine 3,1 % din suprafata totala si 3,9 % din cea agricola a tarii.
Agricultura ofera cele mai multe locuri de munca si conteaza ca parte majora a produsului intern brut din judet. Suprafata agricola este de 590.000 ha din care 302.000 ha sunt irigate iar 470.000 ha sunt în proprietatea privata. Faptul ca 40 % din terenul agricol este reprezentat de solul cernoziom vorbeste de la sine despre marile posibilitati pe care le are agricultura în judetul Dolj.
Pentru valorificarea productiei agricole din judet, au fost înfiintate în timp numeroase întreprinderi prelucratoare în diferite domenii: morarit-panificatie, industrializarea laptelui, producerea si rafinarea uleiului comestibil, a zaharului, berii, prelucrarea si conservarea carnii, a legumelor, precum si de producere si distilare a alcoolului. Toate aceste instalatii si spatii de productie, dublate de o forta de munca calificata constituie un domeniu de maxima importanta în promovarea unor produse de calitate superioara atât pentru piata interna cât si pentru cea externa.
Judetul dispune de o suprafata forestiera de 81.500 ha, din care 11.500 ha sunt detinute de sectorul privat.

Padurile adapostesc un bogat fond cinegetic - cerbul, caprioara, vulpea, mistretul.
Suprafata ocupata de ape si balti este de 22.000 ha, din care 5.000 ha în sectorul privat. Bogatia în peste a acestor ape, mai ales în trecut, a fost determinanta în alegerea pestelui în stema judetului Dolj.
O bogatie importanta a zonei o constituie fructele recoltate de pe cele aproape 10.000 ha destinate pomiculturii.

Reteaua cailor de transport cuprinde 221 km cale ferata, 424 km drumuri nationale si 1691 km drumuri judetene si comunale, precum si un aeroport.

Camera de Comert din Craiova a înregistrat în Dolj un numar de cea. 18.500 de agenti economici. Exista de asemenea un numar de cea. 600 societati cu capital strain, majoritatea însa cu capital redus.
Ponderea mare a acestor agenti economici este în mediul urban, cea. 15.500, si numai 3.000 în mediul rural.

De-a lungul secolelor, locuitorii acestor meleaguri au fost caracterizati prin toleranta fata de semeni si credinta în Dumnezeu, în municipiul Craiova se afla centrul bisericii ortodoxe oltene prin Arhiepiscopia Craiovei si Mitropolia Olteniei .
Pe teritoriul judetului se gasesc numeroase lacasuri de cult atât ortodoxe cât si catolice, protestante, baptiste, adventiste, cât si temple evreiesti. Multe din aceste lacasuri de cult constituie monumente istorice si de arhitectura, de mare valoare.

Alaturi de biserica, scoala este cea care contribuie esential la formarea generatiilor tinere. A fost înfiintata la început pe lânga biserica. La 1775 se pun bazele "Scolii obstesti" de la manastirea Obedeanu, transformata în "Scoala domneasca" în 1822. La "Obedeanu" se învatau, în afara de limba româna, limbile franceza si greaca.

In prezent, pe raza judetului Dolj functioneaza cca. 900 unitati de învatamânt în care studiaza aproximativ 150.000 tineri, din care 10% studenti, pregatiti de un personal didactic ce însumeaza 12.000 profesori.
Reteaua de învatamânt preuniversitara cuprinde 400 gradinite pentru prescolari, 380 scoli, 48 licee, 28 scoli profesionale si postliceeale.
Cei 15.000 de studenti sunt grupati în doua Universitati ce cuprind 16 facultati, la care se adauga facultatile private, care îi pregatesc pentru aproape toate domeniile de activitate: umanist, tehnic, economic, juridic, medical, agricol, sportiv si tehnologic.

Calitatea învatamântului în aceasta zona a tarii a determinat consemnarea în timp a nu mai putin de 75 de academicieni ai României proveniti numai de la Colegiul National Carol I din Craiova, printre ei figurând nume celebrei ca: Gheorghe Titeica si Simion Stoilov - matematicieni, Ilie Murgulescu si Eugen Angelescu - chimisti, C. Radulescu Motru - filosof, Stefan Milcu si Dimitrie Gerota - medici, C. S. Nicolaescu Plopsor - arheolog, marele diplomat Nicolae Titulescu . Acest prestigios liceu a fost absolvit de asemenea de cunoscutii artisti plastici Constantin Lecca , Theodor Aman , Ion Tuculescu si scriitorii Mihail Drumes , Gib. Mihaescu , Alexandru Macedonski .

Era normal ca o astfel de zona sa se remarce în peisajul cultural al tarii. Pe teritoriul judetului, în 19 muzee, se afla depozitate si expuse valori reprezentând trecutul si prezentul. Se remarca în acest sens Muzeul Olteniei din Craiova cu sectiile de istorie, etnografie si stiinte ale naturii, Muzeul de Arta , depozitarul unor capodopere ale artei românesti si universale, în al carui salon "Constantin Brâncusi" este expusa celebra lucrare "Sarutul"...

Biblioteca din Craiova , înfiintata de Alexandru si Aristia Aman, alaturi de celelalte 400 de biblioteci existente în teritoriu, însufletesc viata spirituala a Doljului, în cadrul manifestarilor culturale ce au loc în aceste spatii se prezinta cartile de valoare ale scriitorilor locali si nationali si se verniseaza numeroase expozitii de arta.
Filarmonica de stat Oltenia , întemeiata în anul 1850, si Teatrul de Opera si Opereta , fiintând din anul 1861, asigura, prin repertoriu si interpretare, satisfacerea exigentelor muzicale ale melomanilor.
Teatrul de papusi , fondat în anul 1949, în pofida spatiului restrâns în care îsi desfasoara activitatea, si-a câstigat o notorietate nationala si internationala.
Teatrul National din Craiova , înfiintat în anul 1850, a avut tot timpul o cota de exprimare artistica de cea mai înalta clasa. Din anul 1992 a cucerit efectiv tarile de pe toate continentele unde a dat spectacole, fiind laureatul a numeroase festivaluri dramatice. Era normal ca Teatrul National din Craiova sa fie organizatorul Festivalului international de teatru "William Shakespeare".

Judetul Dolj este înscris cu majuscule si în miscarea sportiva din România, atât prin sportul de masa, prin atletism, hipism, cât si sporturi de sala si de echipa. Din cadrul sportivilor doljeni s-au ridicat nume de exceptie - campioni mondiali si olimpici. O mândrie a sportului Doljean o constituie echipa de fotbal "Universitatea Craiova" ca o prezenta europeana confirmata.

Pentru îngrijirea sanatatii locuitorilor acestor meleaguri, în judetul Dolj functioneaza 95 dispensare, 12 spitale si un sanatoriu în care îsi desfasoara activitatea cea. 10.000 de cadre sanitare. Se remarca Spitalul Clinic Judetean cu o capacitate de 1600 paturi, având un rol important si pentru judetele vecine.

Pentru turistii care viziteaza judetul sunt asigurate cea. 1100 locuri de cazare în hoteluri, hanuri, moteluri si vile turistice.
In afara obiectivelor istorice, a monumentelor de arhitectura si de arta care determina prezenta turistilor în teritoriu, este obligatoriu sa se includa în programul acestora si vizitarea Parcului Romanescu - monument de arhitectura peisagera, considerat cel mai frumos parc din tara.

Informatii preluate din lucrarea:
Judetul Dolj - Album monografic, 1999

[pufica]

Dintre realizarile contemporane trebuie amintit Teatrul National, construcþie realizatã în 1850. Adãposteºte ºi un muzeu ce expune peste 5000 de documente referitoare la evoluþia fenomenului teatral din Oltenia.
Muzeul Olteniei, funcþioneazã din 1915 ºi este organizat pe 3 secþii: etnografie,istorie ºi ºtinþele naturii. Patrimoniul muzeului cuprinde peste 12 000 de piese grupate pe colecþii.<br>Universitatea. Monument de arhitecturã ridicat în 1890, a adãpostit iniþial Palatul Justiþiei. Universitatea a fost înfiinþatã în 1947. Biblioteca universitarã cuprinde peste un milion de volume.
Alte obiective culturale: Filarmonica de Stat Oltenia, Teatru de Pãpuºi, Biblioteca Judeþeanã, Muzeul de Artã, etc.
Cea mai veche constructie - din zona Craiovei - care s-a pastrat, atestata ca atare, este manastirea Cosuna - Bucovatul Vechi. Ea se inscrie in categoria constructiilor religioase monumentale din Tara Romaneasca. Dar, in afara de biserica, nu s-a pastrat pana in vremea noastra nici una din vechile sale cladiri. Unele au cazut victima jafurilor si incendiilor provocate de dusmani interni sau externi, altele au fost distruse de calamitati naturale, ca revarsarile apelor Jiului si numeroasele cutremure de pamant.
Casa Baniei este cea mai veche cladire existenta azi in oras, datand din anul 1699; dupa aprecierile istoricilor de arta, ea continua una mai veche, din sec.XV, cladita de Barbu Craiovescu. Refacuta de Constantin Brancoveanu, Casa Baniei are doua nivele, cu camere cu bolti de caramida la parter, cu camere si cerdace la etaj. A fost lucrata de catre mesterii arhitecti ai domnitorului, intr-un stil pop..ar.
Aici se aduna divanul Craiovei, iar in timpul ocupatiei austriece a fost resedinta administratiei stapanitorilor. Ulterior, cladirea a fost, succesiv: cartierul lui Murtaza Pasa (1737-1739), locuinta particulara a episcopului, localul primei scoli din Craiova (1750), local pentru tribunal, local de scoala pentru Gimnaziul "Fratii Buzesti" (1896-1914) si scoala normala de invatatoare, lacas pentru Muzeul Olteniei (1934-1948) si pentru sectia de etnografie (din 1967).

[pufica]

Unul dintre punctele de atractie cele mai vestite din Craiova il reprezinta Parcul "Nicolae Romanescu". Acest parc este unic in Romania si reprezinta totodata una dintre realizarile de acest gen cele mai interesante din Europa.
Initiativa acestei importante lucrari urbanistice ii revine lui Nicolae Romanescu. Proiectul, creatie a arhitectului francez E. Redont, a fost premiat cu Medalia de Aur la Expozitia Internationala de la Paris din 1900.
Lucrarile au durat aproape trei ani. S-au folosit solutii indraznete de constructie, inedite pentru acea vreme, au fost implantate specii valoroase de arbori, s-a urmarit crearea unui cadru romantic generos prin pitorescul si poezia lui (podul suspendat, castel in ruina, poduri peste cursul raului, imitatii de stanci, refugii, chioscuri, parapete de pod imitand trunchiuri de arbori, insula pentru lebede, debarcader).
Suprafata totala a parcului cuprinde peste 96 ha de plantatii (arboret, peluze, arbori, arbusti), o intindere de apa de 4 ha, un hipodrom de peste 20 ha, drumuri, alei si poteci pe o intindere de 35 km. Exista si o gradina zoologica, unde pot fi vazute indeosebi specii de pasari si animale indigene, dar nu numai atat...

Gradina Botanica a fost amenajata din initiativa botanistului craiovean Al. Buia, cu scopul de a servi ca baza de studiu pentru studentii facultatilor de agronomie si horticultura, dar si ca zona de agrement. Gradina cuprinde o suprafata de 17 ha si este delimitata pe sectoare distincte: ornamental (aproape 4,5 ha), sistematic, flora globului, economic.

O alta zona vegetala si turistica deosebita o reprezinta Lunca Jiului , parc-padure intins pe o suprafata de peste 60 ha, pe malul stang al raului Jiu.

[GAZETAR]

Redescopera craioveanul din tine
Istorie de 25 de secole
Adrian DINU


Istoria consemneaza pe actualul teritoriu al Craiovei existenta unor asezari omenesti de doua milenii si jumatate. Cea mai importanta localitate din Oltenia a avut un rol important de-a lungul vremii.

Una dintre asezarile geto-dacice mai importante de pe raza Craiovei (zona Mofleni) a purtat numele de Pelendava, datând din perioada 400 - 350 i.d.H., dupa cum indica descoperirile arheologice.
La inceputul secolului al II-lea d.H., romanii au construit aici un castru, intâi din valuri de pamânt intarit (in timpul imparatului Traian, 98 - 117), apoi din piatra si caramida (in vremea lui Hadrian, 117 - 138). Datorita pozitiei geografice favorabile, protectiei castrului roman si a garnizoanei militare, Pelendava romana a cunoscut o viata infloritoare.

Asezarea este mentionata pe Tabula Peutingeriana - o harta a Imperiului Roman, realizata la initiativa imparatului roman Caracalla. Anul 225 (când s-a definitivat aceasta harta - in timpul lui Severus Alexander) este considerat data primei mentiuni documentare a celei mai vechi asezari din vatra actualului oras.

Familia Craiovestilor

Numele de Craiova pare sa vina de la mosia puternicilor boieri Craiovesti pe care era asezat târgul prin secolul XV, iar dupa prima jumatate a secolului al XVI-lea, Craiova este numita frecvent oras.

Familia Craiovestilor - la hotarul secolului XV - detinea peste 100 de sate. Aceasta putere economica i-a creat un statut de autonomie politica atât de larga, incât domnii aflati in scaun nu se puteau mentine fara alianta cu aceasta adevarata dinastie boiereasca.

De-a lungul vremii, din rândul familiei Craiovestilor s-au ridicat domnitori de seama: Neagoe Basarab (1512 - 1521), Radu de la Afumati (1522 - 1529), Radu Serban (1602 - 1611), Matei Basarab (1632 - 1654), Constantin Serban (1654 - 1658), Serban Cantacuzino (1678 - 1688), Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714).

Bania Craiovei

Aparuta in ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Banie de Craiova a devenit intr-un timp relativ scurt cea de-a doua institutie politica importanta, dupa domnie. O data cu ridicarea lui Neagoe Basarab ca domn, in 1512, Marele Ban preia pentru teritoriul din dreapta Oltului atributiile domniei, dispunând si de o cancelarie in cadrul careia se redacteaza acte dupa forma celor domnesti. Dupa o perioada de criza, datorata indeosebi tentativelor agresive ale turcilor pentru instaurarea unei dominatii efective in Tara Româneasca, Marea Banie ajunge din nou o institutie de prim ordin in timpul lui Mihai Viteazul. In acea vreme, orasul constituia un important centru politic si militar. Locuitorii acestei zone a tarii au luat parte la toate marile momente ale istoriei nationale. La Revolutia de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu, a participat un numar foarte mare de craioveni. Apoi, in 1848, la Craiova s-a format guvernul provizoriu revolutionar, alcatuit din: Nicolae Balcescu, Gheorghe Magheru, Ion Heliade Radulescu si craioveanul Costache Romanescu.

Capitala

In 1770 - 1771, din cauza starii de razboi (Bucurestiul era disputat intre ostile rusesti si cele turcesti), Cetatea Banilor a indeplinit si rolul de capitala a Tarii Românesti, domnitorul Emanuel Giani Rosetti urmarind de aici desfasurarea ostilitatilor.

Invazii

Craiova a avut de suferit la sfârsitul secolului XVIII din cauza transformarii orasului in teatru de razboi, a epidemiilor si incendiilor. Pot fi amintite distrugerile si invaziile repetate ale cetelor de pazvangii de peste Dunare (soldatii pasei Vidinului, Pazvan-Oglu) in 1799, 1800, 1801.

[GAZETAR]

Craiova de ieri si de azi
Cristina BITU

Piata noua si Palatul Justitiei
Tranzitia craioveanului de la perioada interbelica la Craiova postdecembrista s-a facut prin intermediul a 50 de ani de esec urbanistic in care, treptat, membrii clasei muncitoare au fost adunati in „cutiute de chibrituri“ rasarite in jurul centrului istoric.

Viata Craiovei de odinioara, când trasurile boierilor erau singurele mijloace de transport care trezeau praful de pe strazile Cetatii, se invârtea in jurul Casei Baniei. Pâna pe la jumatatea secolului XIX, cladirea in stil brâncovenesc a fost centrul atractiei pentru neavenitii care trageau la Hanul Hurezului sa se odihneasca dupa drum. In timpul domniei lui Carol I, centrul Baniei a intrat intr-un proces de modernizare care a avut, ca orice modernizare, victimele sale. Desi s-a pastrat ca punct de referinta al Craiovei, Casa Baniei a fost eclipsata de impunatoarea prefectura si de Banca Comertului, cladire care a fost dupa nationalizare sediu al Asociatiei de Prietenie Româno-Sovietica si care adaposteste in prezent primaria municipiului.

Casele boierilor, rase de comunisti, nu de cutremur

La inceput de secol XX, zona comerciala a Baniei cuprindea strazile Lipscani si Unirii, strazi pe care s-au insirat de-a lungul timpului casele cochete in stil Art Nouveau ale craiovenilor cu dare de mâna. De Sfânta Marie, când caldura dogorea peste tarabele pline de pe strazile Lipscani si Unirii, negustorii veniti de prin toate colturile tarii la târgul anual din Banie se racoreau la umbra cu braga rece fabricata dupa retete tinute sub cheie de bragagiii turci. Traditia târgului, braga si negustorii s-au pierdut insa o data cu venirea la putere a „tovarasilor“. Treptat, bautura favorita a craiovenilor a fost inlocuita cu racoritoare de tip Cico, pentru ca astazi, pe locurile in care locuitorii interbelici savurau sugiucul turcilor, sa se inalte fast-food-uri si baruri. Epoca ceausista a avut „grija“ si de casele ridicate de boierii Craiovei. Desi fusesera declarate monumente istorice in 1950, bijuteriile arhitectonice ridicate de boieri au disparut dupa cutremurul care a afectat orasul in anul 1977. Prilejul cutremurului a fost folosit de comunisti pentru a declara casele nesigure si, in scurt timp, buldozerele au ras toata zona. In locul cladirilor au fost ridicate in timp blocuri, adica locuinte suprapuse, in care s-au mutat activistii de partid. Pâna de curând, viziunea urbanistica a celor care s-au perindat pe la cârma municipiului nu si-a lasat prea mult amprenta pe aspectul general al orasului, schimbarile arhitectonice semnificative fiind inregistrate in perioada comunista.

1 Mai, cartierul general de vânatoare al boierilor

Pare greu de crezut, dar pâna la mijlocul secolului XIX cartierele Craiovei erau despartite de balti si pâraie considerate de riverani adevarate focare de infectie. Inainte de introducerea canalizarii in oras, craioveanul de rând arunca aici tot ce nu mai era de folos in casa, astfel incât in zonele cu balti s-au adunat in timp munti de gunoaie si mizerii peste care persista un miros insuportabil. Mai mult, in nomenclatorul primariei exista meseria de cacanar, echivalentul angajatului de la Regia de Apa care curata in zilele noastre haznalele din curtile oamenilor. Baltile nu erau folosite insa numai pe post de canale in care se deversau dejectiile orasului. Locuitorii de azi ai cartierului 1 Mai nu cunosc probabil faptul ca, in vremurile de demult, pe locul in care se inalta in prezent blocuri de zece etaje erau balti pline de stuf unde boierii Craiovei veneau la vânatoare si pescuit. In timp, autoritatile au luat decizia de asanare a baltilor si transformare a terenurilor in zone de locuit.

Bariera Vâlcii si Romanesti, sate pe lânga Craiova

Explozia urbanistica pe care a cunoscut-o Bania in ultimii ani nu a fost mereu o caracteristica a orasului. Zona centrala a Craiovei, unde traiau boierii urbei, era imprejmuita de mahalale in care traiau de pe o zi pe alta oamenii saraci. Dezvoltarea urbanistica a orasului a stagnat pâna in anii comunismului. Spre exemplu, locuitorii de odinioara ai Cetatii Banilor nu ii considerau concitadini pe oamenii care isi duceau zilele in Bariera Vâlcii sau Romanesti. La inceput de secol XX, acestea erau zone indepartate ale Craiovei in care isi construiau locuinte muncitorii saraci de pe platforma industriala a orasului. Strategia urbanistica realizata de specialistii vremii a prevazut insa faptul ca orasul se va dezvolta, iar cele doua sate au fost inglobate natural in organizarea municipiului.

In Calea Bucuresti s-a cultivat porumb

Zona peste care se intinde astazi cartierul Calea Bucuresti despartea pâna la jumatatea secolului trecut zona industriala a orasului de cea urbana. Pe locul unde au rasarit in perioada ceausista blocuri si strazi, craiovenii practicau o agricultura de subzistenta din care reuseau sa-si intretina familia. Aceeasi situatie se inregistreaza si in cazul cartierului Rovine, rasarit in perioada ceausista in locul lanurilor de porumb. Zona era in trecut impânzita doar de câteva case care au fost rase la inceputul erei comuniste pentru a face loc sutelor de blocuri in care trebuia sa se adaposteasca clasa muncitoare. In câteva decenii, platforma industriala s-a unit cu cea urbana, iar cele doua cartiere au devenit cu timpul zone centrale ale Craiovei.

Igiena precara a craiovenilor, studiu de caz

Din lipsa canalizarii si a apei curente, Craiova era recunoscuta in trecut drept un oras de top in ceea ce priveste frecventa bolilor transmisibile. Numarul mare al bolnavilor de tuberculoza a obligat reprezentanti ai Societatii Natiunilor sa vina in Banie pentru a face un studiu de caz. Alta problema cu care se confruntau medicii vremii era frecventa bolilor venerice, care afectau o mare parte din pop..atia orasului.

[Gazeta de Sud]

Cu ochii pe peretii Craiovei

Cezar AVRAMESCU/GdS


Suita de articole interesante despre istoria Craiovei aparute in ultimul timp in Gazeta m-a indreptat si pe mine spre acest domeniu; atractiv, evident, fiindca prezentul ne ofera prea putine multumiri si satisfactii si de aceea trebuie sa le cautam in alte parti.
M-am uitat si eu prin hârtoagele mele si am aflat ca la 1900 Craiova avea 38.600 de locuitori, dintre care 30.640 români, 152 mahomedani, 2.574 evrei, iar in rest bulgari, greci, sârbi, germani. Se intâlneau 282 de profesii liberale, 3.360 de meseriasi si negustori si 6.970 de analfabeti.

Odata cu stabilizarea monarhiei si cu prestanta unor ministri de certa valoare, nu numai nationala, si corectitudine, prestigiul României in Apus s-a consolidat si a determinat ca multi cetateni ai tarilor occidentale sa se stabileasca in Craiova; in special medici, profesori, constructori. Se poate spune ca regele Carol si Bratienii au incercat sa realizeze ceea ce Petru cel Mare a vrut sa faca in Rusia; sa deschida o fereastra spre Apus. (Din pacate, dupa '44 noi am inchis aceasta fereastra si am deschis una spre Rasarit. Iar dupa '89 una spre Orient. Diferentele sunt semnificative).

Am intrerupt aici redactarea acestui articol, cuprins de o tentatie de a ma plimba prin orasul de azi, in cautarea celui de ieri.

Am luat-o prin spatele stadionului; cateaua moarta de acum o saptamâna era tot acolo; numai ca ii lipsea un picior.
Am cotit-o pe Alexandru cel Bun; cele doua palate impunatoare ale unor romi sunt aproape gata.
Lesuri de câini si palate de marmura; asta-i România de azi. Fatada din marmura roz si vernil imi aminteste de Trianon; acolo, in plus, gradinarii regali au muncit zeci de ani ca sa obtina plante ornamentale cu aceleasi nuante de culori ca marmura, astfel incât sa creeze iluzia ca fatada se oglindeste pe peluza din fata. Am luat-o apoi pe ElenaTheodorini.
Cine mai stie ca ei i-a dedicat Verdi una din cele mai frumoase arii de opera si ca a fost iubita si admirata de mari artisti ai vremii? „Am iubit-o cu toata ardoarea celor 60 de ani ai mei“, marturiseste marele tragedian Ernesto Rossi.

(Dar cine-si mai aminteste de marele tenor craiovean Grigore Gabrielescu, sau de alte mari valori muzicale formate la Conservatorul „Cornetti“?
Azi, in frumosul cavou al familiei Cornetti din cimitirul Ungureni sunt depozitate maturile, galetile, cu care se face curatenie in cimitir. Arta si gunoaie; nici nu se putea gasi o asociere mai fericita in acest timp al manelelor).

Azi strada e cunoscuta ca aceea pe care se afla palatul fostului meu student George Ilinca.
Ajung la Agronomie, fosta Scoala de fete „Regina Maria“.
(De fapt, trei dintre liceele construite in perioada interbelica sunt astazi sedii de facultati.
Mai precis, 60% din cladirile scolare de azi ale tarii sunt construite in aceasta perioada si sub ministeriatul lui Haret, din ferma dorinta regala).
Pe cealalta parte se afla una dintre casele Poenaru, cumparata tot de Ilinca. (Spun „una“ fiindca mai exista alta apartinând fratelui inginerului Poenaru, fost primar al Craiovei).
Fiul inginerului Poenaru, absolvent al Colegiului „Carol“, a fost exmatriculat din facultate, fiindca si tatal, si unchiul sau erau inchisi.
Dupa incercari zadarnice de a urma o facultate oricât de umila, se intoarce la Craiova.
Gaseste casa goala; cartile rare, sculpturile, o parte din mobilier fusesera vândute ca sa se poata trimite celor din puscarie câte un pachet lunar cu mâncare.
Radu Poenaru innebuneste.
Internat intr-un azil, este impuscat de un securist deoarece, cu mintile lui ratacite, intrase, fara sa-si dea seama, intr-o unitate de securitate.

Urc strada si ajung la Colegiul „Carol“. Intru, asa cum am intrat de atâtea ori. In holul rotund, busturile unor mari directori ai colegiului ma privesc sever.
Unul dintre elevii actuali le pretuia atât de tare incât a luat un bust acasa.
Din nefericire, neavând sentimente, nici anticarul din Bucuresti, unde a vrut sa-l vânda, nici judecatorul n-au inteles ca a facut ce a facut din dragoste si admiratie.

Pe peretele cancelariei, prof. Budica a pictat câtiva dintre absolventii interbelici ai colegiului; suficienti ca sa innobileze cultura si stiinta oricarei tari civilizate.
Stau mult timp cu ochii pe pereti; pe peretele opus, numele olimpicilor care au constituit cândva mândria tarii.
Chiar daca performantele lor au fost folosite propagandistic pentru a crea imaginea unei Românii superioare, in spatele lor se ascund valoarea incontestabila si un volum imens de munca.
La care se adauga stradania celor care i-au instruit, stradanie de care s-au folosit altii.
A fost atunci o concentratie de mari valori, pe care am remarcat-o si la studentii mei de la matematica si automatica mai ales, care nu s-a repetat.

De ce oare?
Nu stiu sau nu vreau sa stiu.
Dar din nou imi plimb ochii pe cei doi pereti.
Cea mai mare parte dintre olimpicii de altadata au plecat definitiv din tara.

Daca ar fi avut conditii, daca s-ar fi apreciat valoarea autentica si nu impostura, câti oare dintre fostii olimpici n-ar fi avut sansa sa se mute pe peretele opus; acolo unde sunt portretizati cei care constituie si vor constitui mândria noastra?

[Florian Ciobanu]

Istoria Craiovei

De la Wikipedia, enciclopedia liberã
ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Craiovei

[otefifumev]

Buy Prednisone <a href="http://theprettyguineapig.com/prednisone-20-mg/">Buy Prednisone</a> pah.mcho.craiovenii.proboards.com.ruo.vs theprettyguineapig.com/prednisone-20-mg/