Filozofii despre olteni

[pufica]

sa va vad
:-))

[pufica]

voi incepe printr-o parte a unui referat despre olteni

Petre Pandrea
si filosofia olteanului

<Astept batranetea ca pe o eliberare, pentru a scapa de meserie, de tinerete, de responsabilitati si pentru a scapa de responsabilitati si-poate-de mine insumi...sa pot redacta pe indelete o carticica subtire despre intelepciune si morala agrariana>.

[pufica]

PETRE PANDREA era un orgoliu taranesc-oltenesc, instruit la marile scoli nemtesti, care nu admira nimic altceva decat inteligenta vie a persoanelor din jur, incapabil sa vada dincolo de persoane, in orizontul istoriei.
In capitolul „Brancusi” din volumul „Portrete si Controverse”, autorul prezinta spatiul oltenesc ca pe un „rezervor de energie, de unde Romania se aprovizioneaza in mod constant” .

In urma intalnirii cu Constantin Brancusi, revenit la Bucuresti pentru a lua din nou contact cu Romania, Petre Pandrea descrie geniul artistului prin prisma apartenentei sale la regiunea Oltenia. Astfel autorul prezinta doua tipuri umane specifice: tipul speculativului si tipul speculantului.
Tipologia duala se zbate intre teza si antiteza, pentru a scoate uneori la iveala sinteza contrariilor.
De multe ori tipul speculant si speculativ fuzioneaza organic in aceeasi personalitate, care poarta pe umar o cobilita, iar pe celalalt umar, poarta „pasarea maiastra„ .

[pufica]

Vechile si eternele teme ale sufletului oltenesc si ale omului oltean sunt vizibile ochiului sensibil in plastica lui BRANCUSI (nascut la Hobita-Gorj), in teatrul exuberant al ELVIREI POPESCU de la Caracal, in lirica ANEI de NOAILLES (principesa Brancoveanu) si in celelalte figuri oltene emigrate la Paris.

Alte personalitati nascute in spatiul oltenesc:

ALEXANDRU MACEDONSKY - a initiat si a oficiat in templul esoteric al modernismului timp de trei decenii.
Din laboratorul creatiei sale a pornit experienta rodnica a simbolismului roman ulterior ;

TUDOR ARGHEZI - Carbunesti-Gorj-un spirit revolutionar si novator, care sparge tiparele pentru a gasi expresie noua la viata noua;
CONSTANTIN RADULESCU MOTRU - Butoiesti-Mehedinti-filosof
MIHAIL SADOVEANU - Sadova-Dolj-prozator
CEZAR PETRESCU, GIB I MIHAESCU, TUDOR VLADIMIRESCU
“Personalitatea regionala“ poate incerca sa repuna in drepturi legitime “diferenta specifica“ a individului, inlaturand in acest fel, efectele dictatorial-exclusiviste ale trasaturilor universal-valabile care duc la compactizarea, la masificarea sau uniformizarea unor colectivitati.
Si, prin asta, la pierderea identitatii insului sau, in cazul nostru, a unei comunitati, caracterizata pregnant de jargon si mentalitati proprii, de o civilitate care-i este organica.“

A FI OLTEAN INSEAMNA A FI CEVA DISTINCT DE ALTI OAMENI.
Peste acest destin nu putem trece prin hotararea de neclintit a destinului bio-sociologic.
Celula cerebrala olteana e o celula fina si complexa, capabila de eforturi si rafinament.
SPIRITUL OLTEAN are o latura faustica, demiurgica si creatoare. Filosofia este un popas al duhului, reflexie asupra existentei.
Omul simte cateodata nevoia sa-si defineasca pozitia sa fata de lume si de viata.

« Fiecare apartine unei clase, se integreaza, fara sa stie si fara sa vrea, intr-un cerc de oameni, cu opinii si idealuri.
Orice opinie a lui se coloreaza, fatal, in colorarea cerului intereselor si spiritualitatii clasei boltite deasupra destinului individual. » <br>
OLTENIA, din punct de vedere administrativ, include 5 judete (Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Vâlcea), cu localitãtile structurate, în anul 2001, în 32 municipii si orase, din care 11 municipii, 387 comune si 2080 sate.

OLTENIA este o provincie cu o fizionomie antropologica precizata si cu un profil intelectual si psihic deosebit de al altor provincii.
Antropologia, istoria, diferentele dialectice, structura spirituala si sensibilitatea specifica dau ceea ce se cheama o metafizica autonoma, o epica aparte, o psihologie caracteristica, o sociologie independenta, intr-un cuvant un profil filosofic care merita sa fie definit . OLTENIA are complexitate si adancime.

Originalitatea si specificitatea Olteniei se afla in doua fenomene:
- LIPSA DE DISTANTA intre categoriile sociale si pasta omogena a masei umane salasluitoare;
- FENOMENUL MIGRATORIU; face export organizat de oameni;

Coordonatele de definire ale specificului regiunii, ar fi:
- PREDOMINAREA TIPULUI ATLETIC (biologie euforica exteriorizata prin natalitate sporita);
- OPTIMISMUL, ca aureola a unei vitalitati spornice;
- LAUDARESENIA (pe latura sociala) si aspiratia spre absolut, puritate si maximalitate (fascinatia pasarii maiastre) ;
- COMPLEXUL <COBILITA> si cultul unui materialism intens (cultul banului si al negustoriei) ;
- TENDINTA MIGRATORIE ;
- EGALITATEA intre clasele sociale,
INDIVIDUALISM atenuat si SPIRIT DE ECHIPA, CAPACITATEA DE A LUCRA IN GRUP ;

Ceremonialul oltenesc se caracterizeaza prin simplicitate.
Vocativele „ba„ si „fa„ sunt expresii ordinare, care dovedesc sublimul fraternitatii, al amicalitatii si al egalitarismului.
Poate nici o alta zona a tarii nu este mai incarcata de magnetism si picanterie ca Oltenia.
Afli aici gusturi exotice si lucruri facute alandala, primitivism modern ce traieste in concubinaj cu o modernitate de multe ori trucata.
Iar iventivitatea ieftina e insotita de o improvizatie puerila, dar si de o sclipitoare scorneala, de kitsch insa si de valoare autentica.
Tipul uman specialist in „TRAS PE SFOARA" „ se amesteca de-a valma cu oameni „cumsecade” si linistiti, cu „domni” vechi sau care au, cum se spune ”staif” .
Localismele si caracteorologia olteana sa caracterizeaza bipolar:
• -prin ramasite de arhaism taranesc;
• -prin curenti puternici de modernism capitalist (negustorime virulenta) si contra-curenti revolutionari de eliberare sociala;

Etica olteana este, incontestabil, o etica a arhaismului taranesc.
O metafizica a Olteniei ar trebui sa cuprinda cinci compartimente:
1. Gandurile despre mecanismul logic. (despre teoria cunoasterii);
2. Gandurile olteanului despre destin (cum este privita problema nemuririi si a neantului in folklorul si arta noastra);
3. Gandurile despre iubire (de aproape, de rude, de copii, erotica);
4. Gandurile despre viata;
5. Gandurile despre moarte (paganismul si crestinismul);

Autorul declara: „noi suntem pe lume, uneori si pentru acest lucru, pentru latura practica a existentei, pe care o rezolvam cu dexteritate, dar am venit sa le aratam celorlalti romani, si tuturor oamenilor, frumusetea in lume, sa le descifram cantecul „pasarei maiastre” , sa descoperim latura de divin si feerie a existentei”.

„Intentia lui Pandrea era de a depasi denigrarea si calomnia, modul stramb in care oltenii erau prezentati: ”pepiniera de negustori si indivizi dotati cu simtul practic, functionari mai mult sau mai putin cinstiti, de politicieni si de zarzavagii”.
Altfel spus el respinge mercantilismul de care erau acuzati oltenii, dar si invaliditatea intelectuala pe care o invocau altii” .

In momentul de fata, anul 2004, descrierea facuta de Petre Pandrea pare a fi de domeniul fictiunii, si te intrebi daca au fost conservate, in sufletul de oltean, aceste insusiri desavarsite descrise in „Portrete si Controverse”.
Este greu sa le descoperi in disperarea care a cucerit acum regiunea Olteniei, zona puternic industrializata in perioada comunista, care se confrunta in prezent cu o rata a somajului in crestere, cu disponibilizari, cu agresivitate in spatiul rural si dezvoltarea viciilor specifice vremii, in spatiul urban.
La ultimul recensamant realizat in CRAIOVA, Cetatea Banilor, a reiesit un numar de patru sute de mii de locuitori, dintre care doua sute de mii sunt de nationalitate rromi.
CRAIOVA a devenit „Cetatea Banilor” impletiti in parul nevestelor si fiicelor de rromi.

OLTENIA este, dupa cum scrie prof.dr. Ion DUR, pentru cel care o cunoaste cu adevarat, landul tuturor posibilitatilor: ale celor ce sunt, pentru ca sunt doar aici posibile, a celor ce nu sunt, pentru ca sunt…imposibile (este aici tipul fosforescent de „filozofie” pe care-l gasesti pe taraba oricarui negustor oltean).

Daca Petre Pandrea era mandru de spiritualitatea regiunii natale, acum au mai ramas doar opera sa si istoria Olteniei, marturii ale unui izvor de creatie, ale unor personalitati puternice.
S-a dezvoltat mai degraba tipul speculant in detrimentul celui speculativ.
Este drept ca in alte regiuni, unde traditia a fost pastrata, TUPEUL DE OLTEAN, ramasita a curajului luptatorilor Cetatii Banilor, este „genial”; acolo OLTEANUL ESTE CONSIDERAT ISTET si poate sa se „pricopseasca„ foarte usor prin capacitatea extraordinara de a profita de bunul-simt si de credulitatea oamenilor.

Datorita lui Petre Pandrea, exista memoriile, extrem de politizate, ale unei perioade istorice in care prea putini scriitori intelesesera ca politicul a devenit deja destin al lumii moderne .
Era singurul care indraznea sa scrie asa ceva, in totala libertate de spirit, intr-o vreme a tuturor lasitatilor, oportunismelor, tradarilor si minciunilor propagandistice.
Pentru a reconstitui viaţa unei epoci nu este suficientă cronologia regilor si a rezboaielor, descriptia institutiilor social-politice, a legilor, statistica productiei.

[pufica]

1. Interviu cu Ion BIBERI in 1946, publicat in volumul <Lumea de maine>
2 I. BUDUCA-articol publicat in ziarul “Cotidianul”. www.cotidianul.ro
3“Landuri romanesti puternic personificate prin numele de Moldova, Banat, Muntenia, Transilvania, Oltenia” extras din capitolul “De la perfectul simplu la perfectul (des)compus” , Ion DUR, “De la Eminescu la Cioran”, Scrisul Romanesc, Craiova, 1996, pg.263
4 Autorul reia acest subiect in culegerea « Atitudini si Controverse » publicata la Editura Minerva in anul 1982, intr-un eseu dedicat spiritului oltenesc.
5“pasarea maiastra” este un element specific folclorului oltean, este pasarea fara somn, care vrea sa se faca om ;
6 Ion DUR-« De la Eminescu la Cioran », Editura « Scrisul Romanesc », Craiova, 1996, pg.263
7Petre PANDREA-“Portrete si Controverse”, Colectia Meridian, 1945, sub-capitol « Sociologia si metafizica Olteniei (patria lui Brancusi) », capitol « Brancusi », pg. 110
8 Petre PANDREA-« Atitudini si Controverse », Editura « Minerva », 1982
9Petre PANDREA-“Portrete si Controverse”, Colectia Meridian, 1945, sub-capitol « Sociologia si metafizica Olteniei (patria lui Brancusi) », capitol « Brancusi », pg. 117
10 « Exista, la unii olteni, un dogmatism infiorator si o maretie a « rasei » care-i depaseste pe nemti. Ei te fac sa spui ca negrul e alb si invers, dupa cum, isteti, cum au iesit din oul lui Brancusi, au tupeul si dexteritatea sefului, a stabului, a vointei de putere, precum, uneori si a vointei de minciuna« <br> 11Descriere din capitolul « De la perfectul compus la perfectul (des)compus », Ion DUR-« De la Eminescu la Cioran », Editura « Scrisul Romanesc », Craiova, 1996, pg.263
12« Aceasta pasare maiastra se gaseste in sufletul fiecarui oltean, intr-o tainita albastra a sufletului, intr-un cuib al inimii. Insemneaza aspiratie arzatoare spre infinit, spre bine, spre adevar, spre iubire, spre caritate si spre frumos, spre feerie.Este dorinta de perfectiune, nostalgia spre paradisul adamic. E insasi icoana spiritului tanar pururea creiator . » Petre PANDREA-“Portrete si Controverse”, Colectia Meridian, 1945, sub-capitol « Sociologia si metafizica Olteniei », capitol « Brancusi », pg. 124
13 Ion DUR-« De la Eminescu la Cioran », Editura « Scrisul Romanesc », Craiova, 1996, pg.265
14 “Istoria se desfasoara dupa dinamica luptelor de clasa si dupa o mecanica materialista pe care istoricul este obligat sa o descopere. Istoria are, o baza economica, o impartire pe clase, o inclestare surda sau fatisa a intereselor potrivnice ale acestor clase “ extras capitolul “Predoslovie” din volumul “Portrete si Controverse” Petre PANDREA, Colectia Meridian, 1945
15« Modernismul roman n-a fost decat revolta intelectualilor impotriva starilor sociale prezente, lipsa lor de bunavointa si de aderare, de angrenare intr-un mecanism social odios, un protest impotriva burgheziei romane acefale si incapabile de a organiza un popor si bogatiile statului si subsolului sau » extras “Portrete si Controverse” Petre PANDREA, Colectia Meridian, 1945, pg.32
16 I. BUDUCA-articol publicat in ziarul “Cotidianul”. www.cotidianul.ro

[pufica]

gata
referat+note

[Adrian Barbu]

"Iarta-ma si nu ma ucide ei au fost multi si m-au obligat sa cant la masa lor..."...iertare ca ma dezic intr-un fel, nu poci acu' pentru ca sa spun ceva despre oltenisi filozofia olteneasca, urmele lasate de neshte frati moldoveni(de peste prut) sunt inca dureroase si va vorbesc si voua despre ele....citit si luati aminte de la fratii nostri Vakulovski romanul "pizdetz".
Eu unul il consider frumos, nu genial dar intr-o masura kktor. Lectura placuta. Gasiti tot romanul pe forumul lui Andrei Gheorghe postat de santiago.
sar'na si plec palaria in fatza voastra

[Adrian Barbu]

...si ca tot imi adusei aminte nu poci sa trec cu vederea sa va zic de Domnu' Kiritzescu care scrisa "Gaitele" dupa familia Pop din Craiova...cititi si va cruciti, piesa scrisa din razbunare pe familia fetei care voia s-o ia de sotie fu' pusa in scena exact in satul lor si tot norodul stia acu' despre cine sa scrisa.este absolut genial

p.s....nici Anghelescu nu e de lepadat dar o tzar mai soft

[pufica]

gusturile nu se discuta
unii merg pe clasici, altzii pe asha zisele inlantzuiri de cuvinte care se vor sensoase...cum va place

acum ploua, este o frumusetze de ploaie, cu picaturi mari care se arunca disperate peste oameni, asfalt, pamant si natura, care mai este...uite la mine in craiova inca mai este natura...in bucureshti presimt ca nu mai gasesc asta

[pufica]

Autorul declara (Petre Pandrea): „noi suntem pe lume, uneori si pentru acest lucru, pentru latura practica a existentei, pe care o rezolvam cu dexteritate, dar am venit sa le aratam celorlalti romani, si tuturor oamenilor, frumusetea in lume, sa le descifram cantecul „pasarei maiastre” , sa descoperim latura de divin si feerie a existentei”.

[pufica]

Poem

Spune-mi, daca ti-as prinde-ntr-o zi
si ti-as saruta talpa piciorului,
nu-i asa ca ai schiopata putin, dupa aceea,
de teama sa nu-mi strivesti sarutul?...

NS

[pufica]

Varsta de aur a dragostei

Mainile mele sunt indragostite,
vai, gura mea iubeste,
si iata, m-am trezit
ca lucrurile sunt atat de aproape de mine,
incat abia pot merge printre ele
fara sa ma ranesc.

E un sentiment dulce acesta,
de trezire, de visare,
si iata-ma, fara sa dorm,
aievea vad zeii de fildes,
ii iau in mana si
ii insurubez razand, in luna,
ca pe niste manere sculptate,
cum trebuie ca erau pe vremuri,
impodobite, rotile de carma ale corabiilor.

Jupiter e galben, si Hera
cea minunata e argintie.
Izbesc cu stanga-n roata si ea nu se urneste.
E un dans, iubito, al sentimentelor,
zeite-ale aerului, dintre noi doi.

Si eu cu panzele sufletului
umflate de dor,
te caut pretutindeni, si lucrurile vin
tot mai aproape,
si pieptul mi-l strang si ma dor.

NS

[pufica]

Cu o usoara nostalgie

Cu cat se-nsera peste arborii rari,
cu atat incepeau sa lumineze mai tare
inimile noastre de hoinari,
cautatorii pietrei filozofale.

Tutul trebuia sa se transforme in aur,
absolut totul:
cuvintele tale, privirile tale, aerul
prin care pluteam, sau treceam de-a-notul.

Clipele erau mari ca niste lacuri
de campie,
si noi nu mai conteneam traversandu-le.
Ora isi punea o coroana de nori, liliachie.
Ti-aduci aminte suflete de-atunci, tu, gandacule?

[pufica]

La inceputul serilor

Linistea te-nsotea pretutindeni, ca o suita.
Daca ridicai o mana, se facea in arbori tacere.
Cand ma priveai in ochi, impietrea o clipita
din a timpului curgatoare putere.

Simteam ca pot adormi, visand stele locuite.
Si, numai daca m-ar fi atins umbra ta fosnitoare,
as fi putut impinge noptile-ncremenite
ca pe-o elice-naintand, spre soare.

Si numai sentimentul acesta imi da fericire,
numai gandul ca sunt si ca esti.
Sprijineam pe taraitul greierilor coviltire,
sub care beam azurul decantat in cesti.

Si cand sfarseam cuvintele, inventam altele,
Si cand se-nsera cerul, inventam ceruri albastre,
si cand orele se-nverzeau ca smaraldele,
ne bronzam la lumina dragostei noastre.

...Dar tot timpul suna ceva... ceva rasuna,
un cantec de iarba cosita, de taciturne mari,
in care inima de-atunci isi revarsa
meandrele pierdutelor candori.

[pufica]

A cincea elegie

Tentatia realului


N-am fost suparat niciodata pe mere
ca sunt mere, pe frunze ca sunt frunze,
pe umbra ca e umbra, pe pasari ca sunt pasari.
Dar merele, frunzele, umbrele, pasarile
s-au suparat deodata pe mine.
Iata-ma dus la tribunalul frunzelor,
la tribunalul umbrelor, merelor, pasarilor,
tribunale rotunde, tribunale aeriene,
tribunale subtiri, racoroase.
Iata-ma cond**nat pentru nestiinta,
pentru plictiseala, pentru neliniste,
pentru nemiscare.
Sentinte scrise în limba sîmburilor.
Acte de acuzare parafate
cu maruntaie de pasare,
racoroase penitente gri, hotarîte mie.
Stau în picioare, cu capul descoperit,
încerc sa descifrez ceea ce mi se cuvine
pentru ignoranta...
si nu pot, nu pot sa descifrez
nimic,
si-aceasta stare de spirtit, ea însasi,
se supara pe mine
si ma cond**na, indescifrabil,
la o perpetua asteptare,
la o încordare a întelesurilor în ele însele
pîna iau forma merelor, frunzelor,
umbrelor,
pasarilor.