Camera cu televizoru' (sport, stiri de senzatie)

[RAMBO]

-Camera cu televizoru'
(aici se aduna poporul in jurul TV-ul sa mai vada un meci sa mai afle o stire de senzarie etc)

[RAMBO]

Ia uite ce se mai intimpla la Craiova si noi ne pierdem vremea pe aici: ;D

Dinel Staicu s-ar putea alege cu dosar penal, sustin surse din cadrul Ministerului Public, pentru “folosirea instrumentelor oficiale false” si “falsificarea de monede sau de valori”. Acesta a falsificat in citeva mii de exemplare bancnota de 50.000 de lei, pastrind mai multe elemente de siguranta.

Lansarea oficiala a lui Vasile Bulucea, in piata din cartierul Craiovita Noua, s-a lasat cu huiduieli si fluieraturi la adresa presedintelui filialei doljene a Fortei Democrate, Dinel Staicu, in prezenta liderului partidului, Petre Roman. Chiar in timpul discursului tinut de primarul Bulucea, sutele de craioveni adunati in piata s-au imbulzit sa prinda numeroase bancnote de “50.000 de euroi”, copii fidele ale celor de 50.000 de lei (inclusiv cu unele elemente de siguranta). Bancnotele au fost aruncate dintr-un deltaplan care survola piata la mica inaltime. “Euroii” lui Dinel Staicu erau inscriptionati cu figura lui Dinel Staicu, de asemenea candidat pentru Consiliul Judetean Dolj. Crezind, initial, ca este vorba despre bancnote reale de 50.000 de lei, oamenii s-au imbulzit pentru a apuca cit mai multe. Abia dupa ce au realizat ca bancnotele reprezinta, de fapt, “manifeste electorale”, localnicii s-au pus pe fluieraturi si huiduieli, desi acestea au totusi o anume valoare: cea a unui bilet de intrare pe stadionul “Ion Oblemenco” in turul campionatului 2004-2005.

[GAZETAR]

Schimbarea visului american

reforma sistemului de pensii din America

Sistemul de pensii este în pragul unei crize, ca sã primiþi la pensie atîþia bani cît vi s-a promis atunci cînd aþi intrat în sistem, este bine ca banii dumneavoastrã sã fie investiþi la bursã. Cam aºa ar putea fi rezumatã politica lui George W. Bush pentru reformarea sistemului american naþional de pensii (Social Security). Chestiunea este cu atît mai interesantã pentru români, cu cît unele probleme cu care se confruntã sistemul american de pensii se regãsesc ºi aici.

Trebuie precizat cã sistemul Social Security este administrat ºi funcþioneazã diferit de celelalte sisteme naþionale de protecþie socialã: Medicare, Medicaid. Conform unor studii recente, numai jumãtate dintre americani declarã cã sînt familiarizaþi cu detaliile legate de beneficiile pe care le vor primi atunci cînd vor ieºi la pensie. Comparînd rãspunsurile lor cu beneficiile reale raportate de administraþia Social Security, numai jumãtate dintre ei au evaluat corect beneficiile pe care le vor primi la pensionare.1


Cum funcþioneazã sistemul?

Sistemul naþional de pensii (pilonul 1 administrat de stat) funcþioneazã dupã principiul pay as you go , adicã din impozitele pe care le plãteºti pentru sistemul de pensii se plãtesc pensiile actualilor pensionari, urmînd ca atunci cînd îmbãtrîneºti, acelaºi lucru sã-l facã pentru tine angajaþii din acea perioadã. Acest sistem depinde de evoluþia demograficã a societãþii. Dacã numãrul de pensionari creºte ºi cel de angajaþi scade, sistemul riscã sã intre în colaps. Situaþia se agraveazã atunci cînd numãrul angajaþilor care susþin sistemul de pensii este mai mic sau egal cu numãrul de pensionari. În România, în prezent sînt mai mulþi pensionari decît angajaþi. În SUA, 3,3 angajaþi susþin un pensionar. Conform unor statistici, în 2025 acest numãr va scãdea la aproximativ 2 angajaþi la un pensionar.

Sistemul Social Security este format din trei componente: plãþi pentru pensionari la limitã de vîrstã, plãþi pentru urmaºii unui angajat, plãþi pentru pensionare pe caz de boalã sau handicap. Vîrstele de pensionare variazã acum între 65 ºi 67 de ani în funcþie de anul naºterii (reprezentanþii generaþiei baby-boom trebuind sã se pensioneze la 67 de ani). Pensionarea nu poate sã aibã loc înainte de 62 de ani decît pe motiv de boalã sau accident care produce handicap. În cazul celei de-a doua componente a sistemului, soþul, soþia sau copiii sub 18 ani primesc pensia în cazul decesului angajatului. În a treia componentã, pensia este plãtitã angajatului cu handicap dobîndit sau soþului, soþiei, copiilor sub 18 ani în cazul decesului. În toate cele trei cazuri, cuantumul pensiei este determinat de salariul avut de angajat. Trebuie precizat faptul cã în fiecare an se stabileºte o limitã maximã a venitului anual care este taxat pentru sistemul Social Security. Actualmente, aceastã limitã a venitului este de 90.000 de dolari SUA. Prin urmare, chiar dacã o persoanã are un venit mai mare, va contribui cu 15,3% din aceastã sumã ºi va primi pensie la fel de mare ca o persoanã ce cîºtigã exact 90.000 de dolari. Bineînþeles, aceste persoane care au un venit mai mare contribuie la fonduri private - precum cele gestionate de sindicate, fonduri de investiþii sau companii de asigurãri.

Mai trebuie precizat cã banii colectaþi în cadrul sistemului Social Security sînt atent urmãriþi ºi nu pot fi realocaþi pentru alte cheltuieli guvernamentale. Sînt colectaþi în douã fonduri speciale: cel pentru pensii la limitã de vîrstã ºi pentru urmaºi (OASI), respectiv fondul pentru pensii de incapacitate (DI). În 2001, fondul OASI beneficia de aproximativ 518 de miliarde dolari, în vreme ce fondul DI colecta 84 de miliarde. În total, aproximativ 47 de milioane de americani beneficiazã de pensie prin sistemul Social Security. Un alt sistem, numit Supplemental Security Income (Programul federal de sprijin suplimentar) asigurã pensia pentru: persoanele cele mai sãrace care au atins vîrsta de 65 de ani, persoanele nevãzãtoare ºi cele cu dizabilitãþi care nu au nici un venit sau au un venit extrem de scãzut. Acest program asigurã nevoi minime pentru pensionarii sãraci: mîncare, îmbrãcãminte, adãpost. Banii pentru acest program provin din taxele ºi impozitele generale colectate de Ministerul Finanþelor.<br>
Paradoxal, problemele sistemului de pensii vin din perioadele de explozie demograficã ºi creºtere economicã. Creºterea pop..aþiei are ºi efecte "negative" pe termen lung, dacã nu se iau mãsuri de contrapondere a exploziei demografice. De obicei, aceste mãsuri înseamnã creºterea impozitelor pe care le plãtesc angajaþii. Se poate recurge ºi la mãsuri de încurajare a imigraþiei legale, astfel încît forþa de muncã sã creascã, sau mãsuri de creºtere a pragurilor de pensionare ºi, nu în ultimul rînd, mãsuri prin care angajaþii sînt încurajaþi sã aibã mai multe locuri de muncã, implicit sã se poatã colecta mai multe impozite de la ei.
De ce este criticat acest sistem?
Explozia demograficã de la sfîrºitul anilor '40 ºi din anii '50 ºi '60 va duce, începînd cu 2008-2012, la o presiune din ce în ce mai mare asupra fondului Social Security. Conform previziunilor administraþiei Bush ºi ale experþilor care susþin planurile preºedintelui - cum ar fi experþii Heritage Foundation - odatã ce generaþia baby boom va începe sã se pensioneze, sistemul naþional de pensii va trebui sã reducã automat beneficiile acordate la cel puþin 70%, altfel va intra în incapacitate de platã începînd cu 2018. Sindicatele, folosind statistici date publicitãþii de administraþia Social Security ºi de comisia de finanþe din Congres, considerã cã problemele financiare ale sistemului s-ar face remarcate începînd cu anul 2041 sau chiar 2052, cînd ar ajunge sã plãteascã doar 73% din cuantumul pensiilor promise. Indiferent de culoarea politicã, sistemul naþional de pensii este considerat unul cu actuale sau potenþiale probleme. O largã majoritate de politicieni, grupuri de interese ºi financiare, precum ºi sindicate considerã cã sistemul de pensii trebuie schimbat. Diferenþa constã în gradul de reformare. În vreme ce democraþii ºi susþinãtorii lor susþin o transformare a actualului sistem (Fix it. Don't privatise it ), republicanii susþin o reformã majorã, deoarece, pe lîngã problemele demografice cu care se confruntã, Social Security aduce beneficii reduse contribuabililor din cauzã cã banii colectaþi nu sînt investiþi la fel de profitabil cum o fac sistemele de pensii private care direcþioneazã banii colectaþi în fonduri de investiþii sau plasamente bursiere.
. Cu toate cã în prezent sistemul înregistreazã un surplus de aproape 100 de miliarde de dolari, criticii republicani ai sãi considerã cã pensionarea generaþiei baby-boom va duce la ºtergerea acestui excedent ºi chiar la apariþia unor deficite din ce în ce mai mari din cauzã cã tot mai mulþi oameni se vor pensiona. Washington Post estima cã în aproximativ 75 de ani deficitul sistemului Social Security ar putea ajunge la 3,7 trilioane dolari SUA.2

Reforma pensiilor s-a bucurat de o atenþie specialã în discursul asupra stãrii naþiunii pe care preºedintele Bush l-a þinut în faþa Congresului în februarie. Preºedintele a subliniat cã bunãstarea americanilor a crescut, durata de viaþã la fel, deci sistemul trebuie reformat pentru a rezista schimbãrilor demografice. Ulterior, preºedintele a început un turneu în diverse regiuni ale SUA, încercînd sã obþinã un suport naþional cît mai larg pentru proiectul sãu de reformã. În ciuda mandatului pe care l-a obþinut în alegerile din noiembrie 2004 ºi a majoritãþii republicane din Congres, Bush este conºtient de faptul cã suportul pop..ar influenþeazã votul în Congres. Obþinînd mai întîi sprijinul pop..aþiei, se pot evita eventualele presiuni asupra congresmanilor în circumscripþiile pe care aceºtia le reprezintã. Nu în ultimul rînd, susþinerea pop..arã poate asigura o viaþã mai lungã a proiectului decît durata mandatului iniþiatorului sãu. Viitorului preºedinte, chiar dacã ar fi democrat, i-ar fi mai greu sã schimbe sistemul de pensii dacã structura acestuia dupã reforma Bush ar beneficia de un suport pop..ar confortabil. ªi pe acest principiu se bazeazã actuala opoziþie din partea unei pãrþi a pop..aþiei ºi din partea Partidului Democrat: planul Bush vizeazã reforma unui sistem de pensii considerat a fi principala moºtenire a democraþilor în domeniul protecþiei sociale, începînd cu Franklin Delano Roosevelt ºi terminînd cu administraþia Clinton.

[GAZETAR]

Proiectul republican ºi cîteva alternative

Actualul preºedinte Bush doreºte ca banii strînºi în sistemul naþional de pensii sã fie investiþi, astfel încît aceºtia sã producã ºi mai mulþi bani pentru plata viitorilor pensionari. Privatizarea pilonului 1 al sistemului de pensii ar urma sã se facã în strînsã colaborare cu fondurile de investiþii, bursa ºi marile bãnci americane. Planul preºedintelui prevede cã participarea angajaþilor la acest sistem privatizat este voluntarã. Însã democraþii ºi sindicatele l-au acuzat de dezinformare, dat fiind cã pentru întreg sistemul naþional de pensii beneficiile garantate ar urma sã fie reduse cu 40%, iar pentru cei care opteazã pentru privatizarea contribuþiilor lor, pe lîngã cei 40%, reducerea ar fi de încã 70 de cenþi la un dolar contribuþie, pe care Guvernul ar urma sã îi primeascã în urma privatizãrii fondurilor.

Conform Democratic National Committee (democrats. org), administraþia Bush ar dori sã acopere deficitul bugetar prin privatizarea fondurilor naþionale de pensii ºi prin recuperarea unei pãrþi din beneficiile plãtite pensionarilor.

Criticile nu au întîrziat sã aparã. Planul preºedintelui a fost acuzat de Enronizare a sistemului Social Security. Americanii încã au proaspãt în memorie falimentul unor companii precum Enron sau Worldcom, privite altãdatã ca simboluri ale succesului sistemului financiar ºi de investiþii din Statele Unite. Milioane de americani au fost afectaþi de aceste falimente pierzînd banii pe care îi investiserã în acþiuni ºi în fondurile de investiþii gestionate de aceste companii. Iar acum suflã ºi în iaurt cînd e vorba de plasamentul contribuþiilor la sistemul de pensii. Un eventual eºec al sistemului Social Security privatizat le-ar anula ºi ultima plasã de siguranþã pe care statul le-o asigurã. Situaþia este foarte sensibilã cu atît mai mult, cu cît pentru 20% din americani beneficiile primite prin Social Security reprezintã 100% din totalul veniturilor pe care îl au la pensionare, iar pentru 33% dintre americani aceste beneficii reprezintã 90% din veniturile totale.

Alternativele existente la privatizarea sistemului ar fi creºterea contribuþiilor, reducerea beneficiilor cu cîteva puncte procentuale sau creºterea limitei maxime a venitului pentru care se plãteºte contribuþie la sistemul de pensii. Toate proiectele iau în considerare probleme economice profunde care au fost subiect de dezbateri aprinse în precedenta campanie pentru alegerea preºedintelui, în special creºterea polarizãrii social-economice ºi spectrul ºomajului care ameninþã diferite ramuri industriale ºi regiuni ale Statelor Unite din cauza outsourcing -ului (mutarea capacitãþilor de producþie ale unor companii în afara Statelor Unite). Un ºomaj ridicat ºi reducerea forþei de muncã atrasã pentru a fi angajatã în Statele Unite, în detrimentul concentrãrii producþiei în þãri cu forþã de muncã bine pregãtitã ºi ieftinã (India, China), complicã estimãrile statisticienilor ºi ale politicienilor în ce priveºte viitorul sistemului naþional de pensii.

O reformã majorã va fi extrem de greu de implementat, cu atît mai mult, cu cît democraþii vor opune o rezistenþã mare în Congres, iar grupuri de lobby ºi sindicatele mobilizeazã pop..aþia împotriva planului Bush. Mecanismul democraþilor a început sã se punã în miºcare, în ultima perioadã crescînd numãrul petiþiilor organizate de ei ºi de sindicate împotriva privatizãrii Social Security. Experþii tind sã cadã de acord cã o reformã va avea loc cu siguranþã în acest al doilea mandat al preºedintelui Bush, însã ea va fi una moderatã, în sensul pãstrãrii controlului guvernamental asupra majoritãþii fondurilor Social Security, urmînd ca doar o micã parte sã fie privatizatã.<br>
Cu gîndul la pensiile mici, dar sigure din România, nu ne rãmîne decît sã ne luãm o cutie de American Popcorn, o sticlã de Coca-Cola sau Pepsi-Cola, sã comandãm o Pizza Hut ºi sã urmãrim cu atenþie ce se întîmplã cu sistemul de pensii din Statele Unite.
________________
1. Alan L. Gustman ºi Thomas L. Steinmeier. 2005. "Imperfect Knowledge of Social Security and Pensions", în Industrial Relations, vol. 44, Nr. 2 (aprilie), pp. 373-398.

2. "Competing Visions for Social Security", Washington Post, 24 februarie 2005.

Aurelian MUNTEAN

Aurelian Muntean ([e-mail]) este doctorand ºi asistent la Facultatea de ªtiinþe Politice din cadrul ªcolii Naþionale de Studii Politice ºi Administrative. În 2004-2005 a fost fellow al Woodrow Wilson Center for Scholars din Washington D.C.

[RAMBO]

totul e perfect adevarat asa ca lumea nici macar nu se bazeaza pe pensie ci pune mina investeste, face dume, chestii , socoteli ca sa nu ajunga la batrinete sa mearga cu autobuzul si sa manince pufuleti cu apa ;D, ce o iesi pina la urma om vedea, eu am umplut doua saltele de verzituri si acu tre sa imi iau furca sa intorc banutzu' ca sa nu se incinga

[GAZETAR]

Zidurile ambasadei SUA din Teheran acoperite cu grafitti

vezi foto aici:
www.cotidianul.ro/index.php?id=9426&art=24951&cHash=b0585166fo