Vlad Craioveanu crede cã si fericirea se poate învãta
• Vedeta de la
Radio Guerrilla este un oltean nonconformist care nu a uitat niciodatã de orasul copilãriei sale, Craiova, când juca fotbal cu prietenii.
De aici si dragostea pentru echipa de suflet a oltenilor, Universitatea Craiova.
În acea vreme, bunicul sãu îl lua de mânutã si râdeau si plângeau alãturi de alb-albastri.
Showmanul nu uitã oamenii care si-au pus amprenta asupra formãrii sale ca DJ. Acesta are regretul cã nu poate veni mai des în Cetatea Bãniei, întrucât programul foarte încãrcat nu îi permite.
Plecarea de la ProFM, un pariu fãcut cu el însusi.
Lacrimi pentru fiecare meci pierdut de alb-albastri.
Reporter: Vlad, esti unul dintre oltenii care au depãsit granitele judetului si au rãzbit în Bucuresti.
Cariera ti-ai început-o la Craiova. Care sunt amintirile ce te leagã de acest oras?
Vlad Craioveanu: Mã leagã foarte multe amintiri de Craiova. Dacã închid ochii, mã vãd jucând fotbal cu prietenii în parcul “Nicolae Romanescu”, dându-mã cu sania pe strada Ovidiu sau alergând prin curte cu gura cãscatã, sã prind primii fulgi de zãpadã. E foarte frumoasã Craiova când ninge.
Cine si-a pus amprenta în formarea ta ca DJ?
Ai un model în viatã? Am avut norocul ca personalitatea mea la radio sã nu fie alteratã de indicatiile pretioase ale altcuiva. M-am dezvoltat natural, asumându-mi toate riscurile.
S-a întâmplat sã încerce diversi oameni sã mã influenteze în ceea ce priveste stilul, spunându-mi: “Vlad, esti prea sãrit de pe fix si o sã distrugi toatã audienta!”
Am avut noroc cã nu au avut dreptate, pentru cã, în genul de radio pe care îl fac eu, cifrele de rating îti pun mâncarea în farfurie.
În schimb, sunt niste oameni care mi-au explicat baza radioului, reguli pe care orice DJ trebuie sã le respecte, asa cã am douã nume:
din Craiova, domnul Olteanu (primul director de la Radio Sud, care m-a si încurajat sã plec spre capitalã) - din pãcate nu mai e printre noi - si,
din Bucuresti, Andrei Gheorghe, cel care m-a promovat si mi-a dat libertatea sã mã exprim cum simt.
Familia ta locuieste în Craiova. Îti vizitezi des pãrintii? Ei si-ar dori sã vin mai des, dar, din pãcate, uneori ajung si dupã patru luni, pentru cã apar tot felul de lucruri neprevãzute ce mã împiedicã sã vin în Craiova.
Mã bucur totusi cã mã înteleg si îmi iartã întârzierile.
Ce crezi cã au posturile de radio din Bucuresti în plus fatã de cele din Craiova?
Te-ai simtit un provincial umil când ai ajuns în Bucuresti? Ai avut complexe fatã de DJ-ii de acolo? Unul dintre atuurile mele când am plecat era încrederea în mine, o încredere despre care unii spun cã se duce usor spre paranoia. La capitolul radio, bucurestenii stau foarte prost, majoritatea DJ-ilor pe care îi cunosc sunt din provincie, iar cei din capitalã în nici un caz nu sunt de top.
Complexe legate de meserie nu am avut, ci din contrã, o îngâmfare tipicã vârstei. Aveam 18 ani când am plecat.
Ce a însemnat pentru tine plecarea de la ProFM, postul care ti-a oferit celebritatea? Plecarea mea din ProFM a reprezentat si reprezintã dorinta de a-mi demonstra cã puterea mea e mai mare decât cea a mãrcii ProFM.
Este, dacã vreti, un pariu pe care l-am fãcut cu mine.
Oricum, afacerea a fost avantajoasã si pentru mine, si pentru trust.
Sunt o fire dinamicã si consider cã, stând sapte ani la ei, a fost suficient.
Vei rãmâne mai mult la actualul tãu loc de muncã? Dacã voi rãmâne încã sapte ani în acelasi loc? Asta depinde de contract sau de oferte. Hai sã nu fim romantici, suntem în 2006! Oricum, nu-mi trece prin cap sã plec curând, pentru cã nu-mi place sã las lucrurile neterminate.
Dacã nu ai fi izbutit ca DJ, care ar fi fost a doua alegere? Ce meserie þi-ar fi plãcut sã practici? Oricare alta… (râde)
De ce, când ai ajuns în Bucuresti, ti-ai schimbat numele de Tuluca în acela de Craioveanu?
Este o miscare de imagine sau un simplu moft? Adrian Sârbu mi-a ales numele de Craioveanu, pentru cã nu i se pãrea prea comercial Tuluca.
Initial, m-a pus pe mine sã-mi aleg, dar am venit numai cu propuneri tâmpite, gen Sârbu, Voiculescu, Oancea, si atunci m-a întrebat:
“De unde esti, mã, tu?” “Din Craiova”, i-am spus.
El a zis: “Atunci Craioveanu sã-ti rãmânã”. Mã amuzã, pentru cã anumiti oameni cred cã mi-e rusine sã recunosc cã mã cheamã Tuluca. Niste imbecili!
Cum te-au acceptat bucurestenii? Te-au adoptat usor? Fie cã vor, fie cã nu, audientele mele au fost bune, asa cã nu mã intereseazã dacã m-au acceptat sau nu.
Care e povestea cu “Antidedication”? Ati primit vreo amendã pânã acum? Emisiunea aia nu o mai fac, pentru cã nu mi-a apartinut ideea ei, nu mi-a plãcut ideea si, între timp, am fãcut echipã cu Mihai Dobrovolski pe matinal la “Guerrilla de dimineatã”.
Aici miza e mai mare, audienta la fel, asa cã anticonstipation is f**king dead. Ce bine!
Cum s-a întâmplat minunea ca burlacul cel mai nonconformist sã renunte la burlãcie?
Ce atuuri a avut sotia ta fatã de celelalte fete din viata ta?
Esti tãtic (la propriu)? Este mai cerebralã decât mine, îmi asigurã confortul de care am nevoie si mã tolereazã asa cum sunt. Si credeti-mã cã nu e usor sã stai cu mine în casã! Cât despre tãticul din mine, trebuie sã vã spun cã el chiar existã! Nu am probleme sã schimb scutece, sã cumpãr jucãrii, sã mã joc cu Thea, asa cã nu mã încadrez la categoria tãtici absenti.
Cum ai petrecut sãrbãtorile?
Ai trecut prin Craiova la sfârsitul lui 2005? Sãrbãtorile le-am petrecut foarte linistit. De Crãciun, am fost la ai mei. De revelion am fost într-un club de stand up comedy, iar la ora 3 m-am dus la culcare.
Simteam nevoia de liniste dupã trei ani de prezentat în Piata Revolutiei si cinci ani când nu am avut revelion.
Ce pãrere ai de parcursul echipei de suflet a oltenilor, Universitatea Craiova? Când te vom putea vedea la meciurile alb-albastrilor? Îmi amintesc cã, pe vremea când eram mic, mic, mic, mergeam cu bunicul meu la meciurile Craiovei si plângeam dupã ce pierdea, explodam de energie dupã o victorie, mã bãteam cu colegii de clasã care tineau cu altã echipã si eram foarte implicat emotional. Acum, din pãcate, nu mai am pentru ce sã plâng, poate doar dupã Divizia A.
Optimismul mã face sã sper la o revenire spectaculoasã.
Ai un mesaj pentru cititorii cotidianului “Editie Specialã”. Învãtati sã fiti fericiti!
Se teme doar de Huidu si Gãinusã
Care dintre DJ-ii bucuresteni este, dupã pãrerea ta, cel mai talentat (nominalizeazã o persoanã de gen masculin ºi una de gen feminin)? Ai rivali? Andrei Gheorghe, Huidu si Gãinusã, iar restul sã rãmânã rest. Rivali ar fi Huidu si Gãinusã, cã sunt pe acelasi tronson orar, dar diferã publicul-tintã.
Ei sunt un radio de main, iar noi de nisã, asa cã e cam impropriu spus rivali.
Oricum, mi-as dori sã am un rival, pentru cã as fi si mai motivat. Poate, dupã ce mã citeste cineva din Craiova, o sã mã aranjez si cu un rival.
La capitolul fete DJ, nu pot nominaliza decât un singur nume: Andreea Berghea, de la KissFM.
sursa:
www.editie.ro/mod.php?mod=stiri&idstire=21426 
