Preview - FILM

[Florian Ciobanu]

Alexandru
(Alexander)
SUA-Marea Britanie-Germania, 2004

Regie: Oliver Stone
Cu: Anthony Hopkins, David Bedella, Jessie Kamm, Angelina Jolie, Val Kilmer

Actiune, Drama, Razboi
Durata: 173 min

Filmul lui Oliver Stone se bazeaza pe povestea adevarata a unuia dintre cei mai influenti si mai stralucitori lideri din istoria omenirii - un barbat care cucerise 90% din lumea cunoscuta a epocii sale inainte sa implineasca varsta de 25 de ani. Alexandru si-a condus trupele invincibile, alcatuite din soldati greci, macedoneni si mai tarziu orientali, pe o distanta de 35.000 kilometri de asedii si cuceriri in numai opt ani, astfel incat, la data cand a murit, la varsta de 32 de ani, isi faurise deja un imperiu asa cum lumea nu mai vazuse niciodata.
___________________________________________________

Dali - Avida Dollars
dupa Jurnalele lui Salvador Dali

Cu: Filip Ristovski
Scenariul, regia, coregrafia: Malina Andrei
Scenografia: Delia Tancau.
Muzica: Vasile Malic
Montaj video: Daniela Bunescu
Productie video: Tom Brandus
Durata: 1h 30'



TEXT

[Florian Ciobanu]

* Nu te miºca / Non ti muovere (Italia, 2004), de Sergio Castellitto.
Sex, minciuni etc.

Într-o noapte ploioasã, o fatã de 15 ani se urcã pe motoretã fãrã sã-ºi lege casca de protecþie ºi ajunge pe masa de operaþie, care este ºi masa de lucru a tatãlui ei. Tatãl, un chirurg reputat (Sergio Castellitto), nu se încumetã s-o opereze. Se retrage într-o camerã, îºi anunþã soþia, se plimbã de colo-colo, se uitã pe fereastrã.
ªi aºa vede o femeie venind prin ploaie cu un scaun dupã ea ºi aºezîndu-se în faþa spitalului, cu spatele la el, arãtîndu-i numai o tunsoare bãieþeascã, un pantof roºu ºi o traistã multicolorã. Purta aceeaºi traistã (deºi avea pãrul lung ºi alþi pantofi) în ziua în care o cunoscuse, cu 15 ani în urmã.
Era cald ºi Toto Cutugno cînta "Gli amori". Doctorul, care de curînd îºi înmormîntase tatãl, fãcuse o panã în mijlocul dezolãrii suburbane - o împrãºtiere de blocuri neterminate - în care trãia ea. Mersese la ea acasã ca sã-ºi anunþe soþia, care-l aºtepta într-o casã de pe malul mãrii. N-o gãsise la telefon ºi rãmãsese la o cafea. Bãuse vodcã la crîºma de peste drum.
Se întorsese ca sã mai încerce o datã telefonul. De data asta, soþia rãspunsese, dar el deja avea alte planuri: s-o ia cu forþa pe amãrîta încercãnatã, neîngrijitã, uzatã (Penélope Cruz) care-l primise în casa ei. De ce? Claudia Gerini, interpreta soþiei, a fost vãzutã recent în Patimile lui Hristos, în rolul soþiei lui Pilat, ºi se presupune cã o femeie care satisface pretenþiile unui asemenea satrap e cît de cît OK ºi pentru un simplu doctor. Cît de cît? Dumnezeule!
Noul ei film conþine un scurt moment în care danseazã, ºi momentul acela, aºa scurt cum e, mi s-a pãrut un motiv suficient de bun pentru a înfiinþa o religie. Chiar asta pare sã fie problema doctorului: filmul nu face risipã de explicaþii (tot aºa cum nu face moralã) ºi nici n-ar avea de ce; sînt suficiente cele douã prezenþe feminine - zeiþa care, fãrã sã-ºi dea aere, nu te lasã sã uiþi o clipã de perfecþiunea ei, ºi pierduta care te lasã sã-i faci orice.
Toate astea vor sã însemne cã Nu te miºca e un film la care adulþii pot sã intre fãrã teama aceea - adesea justificatã - de a descoperi cã n-au fost incluºi în socotelile realizatorilor. (Cît despre puºtime, oare ar fi mai interesatã de filmele europene "mature" dacã ar ºti cã maturitatea lor se afirmã uneori ºi prin francheþea în materie de sex?)

Întrebarea e dacã filmul chiar merita un ecran mare.
. Castellitto, care nu e doar protagonist, ci ºi regizor, se strãduieºte sã schimbe aerul acela de dramã TV, care intrã în sala de cinema de la primele secvenþe. Vrea ceva mai tare, mai înþepãtor, mai murdar: prima scenã de sex - nu chiar viol, ºi totuºi... - are ceva din ambiguitatea primului tango dansat de Brando cu Maria Schneider pe podeaua acelui apartament din Paris ºi indicã intenþia lui Castellitto de a nu face compromisuri cu violenþa emoþionalã a subiectului - capul în gura amantei (neintenþionat), ºutul în cãþelul soacrei (intenþionat), în fine, tot ºarmul pe care îl poate scoate la ivealã o crizã severã la mijlocul unei vieþi de bãrbat. Pe lîngã flashback-urile care povestesc ce s-a întîmplat cu doctorul, soþia ºi amanta acum 15 ani, mai existã un flashback (derutant) în trecutul recent ºi fericit al doctorului, ºi încã unul (inutil) în copilãria lui nefericitã: filmul pare sã tînjeascã dupã amplitudine. Este ecranizarea unui roman (tradus recent la Polirom) scris de Margaret Mazzantini, soþia lui Castellitto, ºi dedicat cineastului; ºi, secvenþã dupã secvenþã, simþi greutatea provenitã din cunoaºterea intimã a materialului, din convieþuirea cu el. Dar, cinematograful fiind lucrul dracului, implicarea nu-i de-ajuns ºi, în douã ore, greutatea are tot timpul sã coboare din piept în burtã. Poate cã filmul ar fi avut nevoie de un pas mai puþin apãsat, de o privire mai puþin intensã (mai multe lucruri observate în treacãt, mai puþine lucruri fixate în ralanti) ºi, în orice caz, de o muzicã mai puþin emfaticã. ªi dacã rãmîi cu impresia cã la un moment dat puteai sã ieºi, lãsîndu-l pe doctor între soþie ºi amantã (amîndouã rãmîn gravide), sã bei o cafea ºi la întoarcere sã-l gãseºti tot acolo, ºi tot aºa cum îl ºtiai, asta înseamnã cã filmul a dramatizat loial indecizia personajului sau înseamnã cã pur ºi simplu a stagnat? Distincþia mi s-a pãrut periculos de vagã. Dar dacã tot intraþi, meritã sã rãmîneþi pentru cele douã femei: pentru felul în care Cruz sare în ochi printre participanþii la o conferinþã medicalã, o apariþie stridentã ºi totuºi serioasã, o femeie ieftinã ºi totuºi un trofeu; ºi pentru un gros-plan cu Gerini, atunci cînd, dupã o împerechere brutalã (în timpul cãreia a reuºit cumva sã-ºi pãstreze superioritatea de zeiþã venitã în vizitã), personajul ei (care sigur ºtie) întoarce spre soþ o privire extraordinarã, care sperã ce e mai bun, se aºteaptã la ce e mai rãu ºi îl d**neazã instantaneu pe rãufãcãtorul care o întîlneºte.<br>
Andrei GORZO

[Florian Ciobanu]

Kusturica - Viaţa e un miracol
KAD JE ZIVOT BIO CUDO

Am văzut primul Kusturica din viaţa mea acum vreo cinşpe ani, acasă, pe vremea cînd mai existau cinematografe de cartier. L-am văzut pe ultimul ieri, la Mall. Între astea două filme, Kusturica a devenit, dintr-un anonim, un consacrat. Şi nu orice fel de consacrat, ci unul dintr-ăla de-l ştiu copiii - o Coca-Cola a cinematografiei est-europene. Ce s-a întîmplat cu arta lui în ăştia cinşpe ani e greu de zis.

Pentru cinema, fiecare îşi găseşte materia din te miri ce. La Kusturica, tata a plecat de mult în călătorie de afaceri şi nu s-a mai întors. Au mai rămas ţiganii şi războiul (à propos, de mult suspectez că războiul în fosta Iugoslavie a început graţie unui pact secret între cineaştii locali şi administraţia americană).

În Viaţa e un miracol, ingredientele sînt aceleaşi: ţigani, război, taraf, cioburi, bombe, chiuieli.
. Şi împuşcături cu tona - dar Kusturica le dă cu tifla americanilor şi le predă prima lecţie a filmului de artă: împuşcăturile în film sînt OK, dar să fie în plan vertical. Şi animale: toate vietăţile cu două sau patru picioare pe care vi le puteţi închipui latră, miaună, hămăie şi storc lacrimi în filmul ăsta.

Întreagul miracol al vieţii pulsează frenetic în venele filmului în fiecare clipă - ca să zic aşa. Cu ce folos: dau naştere unui Frankenstein incoerent, kitchos şi trendy care se roagă de noi să-l plăcem. Şi într-adevăr, pe alocuri îi sclipesc în ochi nişte priviri aşa de umane de te-apucă mila.

Săracu' Emir, care-l cunoaşteţi, daţi-i un telefon. E aşa de trist cînd viaţa şi moartea au devenit copleşitor de banale şi n-a mai rămas nimic spectaculos de povestit pe lumea asta!

Cristian MUNGIU
mergi pe mîna mea

[GAZETAR]

Cu capul in nori
Hollywood Multiplex, Movieplex Cinema
PREMIERA

(Head in the Clouds)
SUA-Marea Britanie-Spania-Canada, 2004

Regie: John Duigan
Cu: Charlize Theron, Penélope Cruz, Stuart Townsend, Thomas Kretschmann, Steven Berkoff

Drama, Romantic
Durata: 121 min

Intr-o noapte furtunoasa din 1933, un pustan irlandez de 19 ani pe nume Guy Malyon lucreaza la biroul sau de la St. John’s College, Cambridge, cand dintr-o data o femeie navaleste în camera sa, uda fleasca - cea mai frumoasa femeie pe care a vazut-o vreodata. Jumatate frantuzoaica, jumatate americanca, binecunoscuta Gilda Bessé a reusit cumva sa scape din mainile prietenului sau, unul dintre profesorii de la colegiu. Desi fac parte din lumi complet diferite, cei doi cad prada unei atractii irezistibile.

[GAZETAR]

Hitch – Consilier in amor
Hollywood Multiplex, Movieplex Cinema, Patria, Glendale Studio
PREMIERA

(Hitch)
SUA, 2005

Regie: Andy Tennant
Cu: Will Smith, Eva Mendes, Kevin James, Amber Valletta, Julie Ann Emery

Comedie, Romantic
Durata: 115 min

Alex “Hitch” Hitchens (Will Smith) este un legendar - si deliberat anonim - “doctor de intalniri” care, pentru o taxa, a ajutat nenumarati barbati sa o castige pe femeia visurilor lor. In timp ce il antreneaza pe Albert, blandul contabil care este fermecat de o celebritate incantatoare, Allegra Cole, Hitch isi gaseste in sfarsit perechea in persoana frumoasei Sara Melas (Eva Mendes), o jurnalista care se ocupa de rubrica de barfe a unei reviste si care o are ca tinta in acel moment chiar pe Allegra.

[Florian Ciobanu]

Constantin

Hollywood Multiplex, Movieplex Cinema, Patria
PREMIERA

(Constantine)
SUA, 2005
Actiune, Thriller

Regie: Francis Lawrence
Cu: Keanu Reeves, Rachel Weisz, Shia LaBeouf, Djimon Hounsou, Max Baker

Durata: 121 min

Constantine nu este un sfânt. Dezamagit de lumea din jurul lui si în razboi cu lumea de dincolo, este un bautor înrait, erou aspru care detesta însasi ideea de eroism. John Constantine va lupta pentru a-si salva sufletul dar nu vrea sa ne câstige admiratia sau multumirile - si cu siguranta nu simpatia. Tot ce vrea este o gratiere...

[GAZETAR]

De-a v-ati ascunselea
Hollywood Multiplex (Finalul 1), Movieplex Cinema (Finalul 2), CinemaPro (Finalul 1)
PREMIERA

Hide and Seek
SUA, 2005
Regie: John Polson
Cu: Robert De Niro, Dakota Fanning, Famke Janssen, Elisabeth Shue, Amy Irving

Thriller, Horror
Durata: 105 min

Atunci cand lui David Callaway ii moare sotia, el se hotareste sa se mute impreuna cu fiica sa Emily intr-un alt oras. Aici, Emily isi face un prieten imaginar, Charlie, care in mod surprinzator le pune viata in pericol.

[GAZETAR]

Industria cinematografica joaca intr-un film de groaza

Cota de 19% aplicata biletului de cinema va goni spectatorii si-i va aduce pe operatorii de sali la sapa de lemn

Introducerea cotei de 19% TVA la pretul biletelor de cinema este considerata de operatorii de sali si de distribuitorii de filme drept „o lovitura mortala“ aplicata de Guvern industriei cinematografice autohtone. Sali goale, spectatori putini, incasari ridicole, cinematografe care se inchid, o taxare excesiva a biletului de cinema, investitii timide. Acesta este „filmul de groaza“ in care „a prins rol principal“ industria de cinema din Romania. Si pentru ca orice film trebuie sa aiba un deznodamant, introducerea cotei de 19% TVA la biletul de cinema poate aduce un final tragic. Nu este o exagerare. Romania are cele mai mari taxe pe spectacolul cinematografic. Pretul unui bilet (in 2004, media a fost de 62.144 lei) este supus la urmatoarele taxe: 2% - taxa de spectacol, 2% - timbru cinematografic, 8% taxa pentru sprijinirea filmului romanesc, ultima fiind varsata Consiliului National al Cinematografiei. Total: 12%. Aplicarea cotei de 19% TVA va conduce la o taxare de 31%. Enorm, pentru o industrie care se zbate in saracie, orgolii si afectata in proportie de 60% de piraterie. Pana acum, cinematografia traia intr-o situatie anormala (una dintre numeroasele in care se zbate): TVA nu era inclusa in pretul biletelor, iar operatorii de cinematografe sau investitorii nu puteau sa-si recupereze TVA platita in „amonte“. Absenta taxei pe valoarea adaugata a fost una dintre franele care au descurajat investitiile in sali. Masura Guvernului de a introduce de la 1 iunie o cota de 19% a enervat comunitatea distribuitorilor de filme si operatorii salilor de cinema. Toata lumea este de acord cu TVA, dar intr-un cuantum mai mic (7-9%), concomitent cu reducerea sau eliminarea unora dintre taxele amintite. „Admitand argumentele Ministerului de Finante, ca exploatarea de sali si distributia de filme sunt afaceri, nu am dori nimic altceva decat sa beneficiem de un cuantum de taxe asemanator cu restul activitatilor economice. Este absurd ca imbutelierea bauturilor carbogazoase sau editarea unei reviste porno sa fie taxate cu 19%, respectiv 9%, iar biletul de cinema sa aiba o taxa de 31%“, afirma Jakabffy Samu, sef serviciu programare la Chicago Tour, firma ce detine cinci sali in nord-vestul Transilvaniei. La randul sau, Cristiana Lakatos, director de strategie si dezvoltare Hollywood Multiplex, considera ca aplicarea TVA este binevenita, dar „nivelul este discutabil, in masura in care nu s-a tinut cont de celelalte taxe in vigoare ce se aplica pe bilet“. Ce consecinte va avea introducerea cotei de 19% TVA in pretul biletului? La prima vedere, scumpirea biletului. Nu neaparat cu 19%, dar in mod sigur o reasezare a preturilor. In al doilea rand, va scadea numarul (si asa mic) al spectatorilor. De aici, incasarile operatorilor de sali si ale distribuitorilor de filme. Multe sali se vor inchide. Romania Film, societatea de stat care detine cel mai mare numar de sali, va fi puternic afectata. Investitiile operatorilor privati vor fi stopate, pe de o parte, iar veniturile distribuitorilor de filme, si asa foarte modeste, vor fi drastic diminuate. In aceste conditii, noile filme vor fi aduse mai tarziu pe ecranele romanesti, va creste pirateria si, nu este exclus, sa asistam la retragerea de pe piata romaneasca a unor importanti distribuitori. Va pierde si productia de film romanesc ce beneficiaza de o cota de 8% din pretul biletului la orice film strain. Ion Ionescu, patronul a 15 sali de cinema din tara, declara ca, in aceste conditii, afacerea exploatarii de sali de cinema este proasta si nerentabila. „Am sali, cum este cea de la Buzau, in care nu voi putea adauga la pretul biletului cota de 19% pentru ca am foarte putini spectatori, fiind singurul cinematograf din oras. Voi fi pus in situatia de a-l inchide si de a-l conserva, asteptand ca lucrurile sa se schimbe“, spune Ionescu. Jakabffy Samu este categoric: „Se vor inchide sali care si asa sunt sustinute din incasarile altor sali. E posibil ca orase importante, cum este Satu Mare, sa ramana fara cinematografe. Un alt efect dureros va fi renuntarea sau amanarea investitiilor in cinematografe.“ Samu anticipeaza ca in aceste conditii pretul mediu al biletului va creste cu 25-30%. Radu Nicolau, presedinte New Films International Romania, prevede ca firmele de distributie „vor ajunge in situatia de a aduce numai filme ultracomerciale, pentru ca acestea aduna cei mai multi spectatori. Filmul de calitate, indiferent ca este european sau american, nu va mai veni in Romania pentru ca distribuitorul va suferi pierderi“. Nicolau caracterizeaza actualul sistem cinematografic ca fiind unul prost si imoral. El remarca faptul ca taxa de 8% pentru filmul romanesc este folosita de CNC discretionar si ineficient. „Problema mea nu este ca se colecteaza acesti bani, ci cum se folosesc. Se fac filme romanesti care au mai putin spectatori decat un vagon de metrou. Cine plateste pentru aceste productii falimentare? Distribuitorii de filme si proprietarii de sali. Eu, ca intreprinzator privat, sunt pus sa finantez elucubratiile si impotentele creative ale unor regizori pe care nu-i intereseaza rezultatele filmelor lor. Aici e culmea imoralitatii!“- explica Radu Nicolau. Distribuitorii si operatorii nu au nici un drept sa se pronunte asupra viabilitatii unui proiect de film romanesc. „Eu sunt pus doar sa dau banii. Mafia regizorilor, care se erijeaza in producatori, scenaristi, autori, controleaza in continuare acesti bani care ni se fura din buzunare“, conchide Nicolau. Unul dintre pilonii filosofiei financiare a industriei de film americane este „happy-end“-ul. Daca filmul are un final fericit, atunci spectatorul va fi multumit si va reveni la cinema. In Romania, filmul in care a prins rol industria cinematografica nu poate avea un final fericit. Si asta pentru ca filmele de groaza nu au, in general, happy-end.

Cronica unui dezastru financiar

Toate cifrele ce caracterizeaza industria de film din Romania sunt sumbre. Viitorul in cinematografie nu suna deloc bine.
• In anul 2000, functionau 279 de cinematografe. In 2004, mai sunt 155.
• In anul 2000, reteaua de cinematografe avea 116.647 locuri. In 2004, mai sunt 70.496.
• In 2004, incasarile din cinematografele din Romania, o tara cu 22 de milioane de locuitori, au atins de abia 6,2 milioane euro!
• In 2000, pretul mediu al unui bilet era de 0,85 euro, pentru ca in 2004 acesta sa ajunga la 1,53 euro.

Petre Barbu, Stefan Onica

[GAZETAR]

oltean de-al nostru:

Marcel Iures, curtat din nou de Neil Jordan, regizorul care i-a deschis usile la Hollywood

In timp ce starletele se joaca pe banii iubitilor lor, adevaratii actori sunt ofertati de regizori de calibru
28.08.2006

Marcel Iures este din nou „curtat“ de Neil Jordan, regizorul care l-a facut cunoscut in cinematografia mondiala pe actor cu un mic rol in „Interviu cu un vampir“ (1994).
Dupa 12 ani, Jordan i-a trimis lui Iures un scenariu si o oferta.

Din nou se vorbeste despre cariera lui Marcel Iures, odata cu stirea ca acesta va juca un rol de „bad boy“ in ultima parte a trilogiei „Piratii din Caraibe“.
Insa nu s-ar fi vorbit nici acum - cunoscuta fiind discretia reputatului actor - daca nu ar fi facut-o el insusi la ultima editie a Festivalului Anonimul, de la Sf. Gheorghe, unde a avut un „rol“ mai putin exersat, acela de presedinte al festivalului.

Un nou rol intr-un film marca Jordan
Iures a plecat la Hollywood la sfarsitul saptamanii trecute pentru filmarile programate pentru „Piratii... 3“ si va reveni in tara pe la mijlocul lunii septembrie.
Intre timp, actorul are de citit un nou scenariu venit din partea scriitorului si regizorului irlandez Neil Jordan, cel care i-a oferit un prim rol de recunoastere internationala, in 1994, in „Interviu cu un vampir“.
Si se pare ca este vorba despre un rol consistent. Mai multe amanunte nu au fost furnizate despre acest film, dar cel mai probabil este vorba despre un proiect destinat anului viitor, dupa cum reiese si de pe site-urile IMdB.com sau movie.com.
De remarcat ca, dupa „Interviu...“, Marcel Iures a avut aparitii din ce in ce mai dese si din ce in ce mai importante in filme americane si europene grele „la buget“. Sunt memorabile aparitiile sale in „Misiune imposibila“ (1996), „The Peacemeker“ (1997); „Amen“ (2002), „Hart’s War“ (2002) sau, mai recent, „Goal!“ (2005).
Neil Jordan, care initial s-a ocupat de scris si apoi de film, este autorul unor filme cunoscute. Mentionam numai cateva titluri: „Angel“, The Miracle“, „Michael Collins“ sau „Zambet de Mona Lisa“.
Aparitiile constante in productii de „box-office“ ale actorului roman par linistitoare pentru cinefilul roman, mai ales ca nu pare sa aiba de gand sa se mute cu totul la Hollywood, de pilda. Agentii sai ii protejeaza cariera internationala, in timp ce Iures asteapta „minunea“ romaneasca. Si-ar dori sa joace „intr-un film foarte romanesc“, care sa se numeasca „Prostia omeneasca“, „Povestea porcului“ sau „Capra cu trei iezi“. Suna a provocare, nu-i asa?!

Actorii romåni «sparg» granitele
Pleiada de actori romani care joaca in strainatate nu se rezuma la cateva nume. Active sunt si actritele Maia Morgenstern sau Oana Pellea, care au avut un an extrem de bogat. Daca Maia Morgenstern a inceput colaborarea cu regizori maghiari - de aici ajungand in atentia lui Mel Gibson, care i-a acordat toata increderea pentru rolul Mamei din „Patimile lui Iisus“ - anul acesta a avut treaba in Ungaria si Canada, pentru rolul Mrs. Mansfeld din coproductia „Mansfeld“, saptamana viitoare incep filmarile pentru „House of Terror“. Este vorba tot despre o coproductie americano-maghiara, unde Maia detine un rol principal, Mama. De remarcat ca este primul sau rol intr-un film horror/thriller.
In schimb, Oana Pellea joaca intr-un nou film, 100% britanic, unde ii da replica actritei Neve Campbelle (seria „Screem“) sau mai tinerei actrite germane de origine romana Ana Maria Lara. De asemenea, Marcel Iures, Ana Maria Lara si Oana Pellea au fiecare cate un rol consistent in cea mai recenta productie a lui Francis Ford Copolla, „Youth without Youth“, filmata si in Romania.

Vedete reale versus starlete
Ne-am rezumat numai la aceste nume din seria actritelor de valoare ale filmului, dar si ale scenei romanesti, recunoscute deja pe plan international, in comparatie cu mai tinerele aspirante, care inainte de a fi talentate se grabesc sa atraga in alt mod atentia producatorilor, a realizatorilor de film. Kitty Cepraga a preferat sa se mute in Italia, langa studiourile Cinecita, cu mari sperante in suflet, iar Monica Barladeanu a ales direct Hollywood-ul. Decizii costisitoare, sustinute generos de iubitii lor, despre care presa a scris, delectan-du-se din plin.
Probabil ca timpul le va acorda exact sansa pe care o viseaza orice aspirant. Deocamdata insa, ochii lumii de celuloid se opresc pe cei care stiu sa spuna, sa exprime, sa transmita o stare dobandita, invatata in ani de creatie. Si, iata, nu au neaparat 20 de ani...
SURSA: www.gardianul.ro/2006/08/28/media_cultura-c20/marcel_iures_curtat_din_nou_de_neil_jordan_regizorul_care_i_a_deschis_usile_la_hollywood-s83471.html

[GAZETAR]

24 ianuarie 2007 | 11:17

Al Pacino va fi Salvador Dali

Dupa un an in care nu prea a fost vazut jucand in filme, Al Pacino s-a hotarat sa ia lectii de pictura si sa-si lase mustata. Poate ca aceste fapte par neinteresante chiar si pentru fanii sai, insa ele sunt primele semne ca actorul se pregateste sa devina Salvador Dali, intr-o productie cinematografica a carei turnare va incepe in iunie.

Actiunea filmului despre Dali se va desfasura intre anii '60 si '80, perioada in care gloria artistului incepea sa devina din ce in ce mai mult o amintire. Unul dintre punctele importante in jurul caruia va fi construit filmul va fi relatia speciala a lui Dali cu Stan Lauryssens, un tanar vanzator de arta.

Scenariul porneste de la fapte reale si se bazeaza in mare parte pe memoriile lui Lauryssens, aparute sub titlul Eu si Dali. In cadrul acestei productii Pacino va colabora cu realizatorul Andrew Niccol, impreuna cu care in 2002 a turnat Simone.

Pana insa sa devina un Dali in carne si oase, Pacino va mai fi cap de afis in doua filme: Ocean's 13 si 88 de minute. In primul il va avea ca partener pe George Clooney, iar in celalalt va interpreta un personaj care incearca sa scape de o moarte sigura.

sursa:
www.imagoo.ro/2007/actualitarte/e-life/al-pacino-va-fi-salvador-dali.html

[GAZETAR]

Europa goneste filmele americane de pe TV
14 Februarie 2007
Floriana Scanteie, Petrisor Obae

In cel mult trei luni, o treime din filmele, serialele si programele de divertisment trebuie sa fie de productie europeana.

Filmele americane vor lasa loc pe TV si productiilor europene. Pentru a se alinia la normele europene, in cel mult trei luni o treime din filmele, serialele si programele de divertisment ale posturilor TV trebuie sa fie de productie europeana. In toamna, ponderea acestora trebuie sa ajunga la jumatate. Conditiile au fost aduse la cunostinta televiziunilor ieri de Consiliul National al Audiovizualului (CNA).

citeste tot articolul:
www.evz.ro/article.php?artid=292124

[GAZETAR]

Go Gopo go!
ALIN DUMBRAVA

Dupa 2 saptamani in care m-am ocupat de Oscaruri, acum am fost la ceea ce vrea sa se numeasca Oscarul autohton si ceea ce parea o gluma atunci cand s-a anuntat ca intentie, anume premiile Gopo (like in "ce ne mai trebuie noua niste premii si de ce").
Ei bine Gopo nu e gluma, ci e treaba serioasa.
Edition numero deux.
citeste tot articolul in SAPTE SERI :
www.sapteseri.ro/ro/articole/go-gopo-go/