Post by Cristi Staicu on Jun 3, 2004 10:30:59 GMT 2
Pe masura ce se apropie data mult-asteptatei intalniri, imi dau seama ca de fapt nu vreau sa particip. Stau, ma uit pe pereti, imi spun ca nu e frumos din partea mea si incerc sa inteleg de ce mi se intampla asta. Uite-asa, incet-incet sentimentul asta vag prinde ceva consistenta si pot sa mi-l si enuntz: in forma virtuala, intalnirea noastra, a craiovenilor, e impregnata de vai-cat-de-olteneasca atitudine de “tu stii bai cine sunt eu’?
Asta ca sa vorbim la modul general; cazurile particulare sunt: aflati mai (prin ricoseu, cu ajutorul unui mail subtil) cat de ocupat sunt, ce mult calatoresc, ce multi bani fac, ce chestii savante lecturez (caz si mai particular: la ce chestii savante stiu sa fac “copy-paste”) etc.
Asta in forma virtuala, zic; la ce se va intampla pe real, efectiv parca n-as avea tragere de inima sa fiu martor. Ca daca e un lucru de care sunt multumit ca am plecat din Craiova, asta e: faptul ca ma intalnesc mult mai rar cu atitudinea asta. Nici nu se infiripa bine ideea reunirii craiovenilor, si deja ego-urile hiper-gonflate ies la iveala.
Sunt constient ca e cam demobilizator sa vin cu faza asta chiar acum, dar ar fi impotriva naturii mele sa marshez la fitze de eftini fara ca macar sa-mi zic parerea.
……………………………….
Sper ca de data asta sa fiu eu exagerat de critic, iar asta sa se intample dintr-o eroare de perceptie a situatiei. Abia astept sa-mi dau seama ca am gresit, sa realizez ca sunt premise (da, da, ma multumesc chiar si cu premise care pot fi incurajate) de comportament natural, si sa ma arunc in bratele dragastoase ale acestei “Craiova away from home”.
Deocamdata am sa fac si eu ca multi dintre cei care s-au facut vazuti pana acum (I’ll find an easy way out, because when in Rome, behave as the romans do), si uite: cu regrete perverse ma scuz ca nu pot sa particip la intalnirea de duminica, pt ca se suprapune nefericit cu importanta mea repetitie saptamanala.
Si ca sa nu credeti ca sunt vreun nimeni si ca parerea mea nu ar avea greutate, aflati bai ca eu sunt
Cristian Staicu
Prim-vice-prim-coordonator Sector Ritmic
Prim-solist la Toba Mare
Fanfara PRM Mizil
PS Unii, care ma cunosc de pe vremea cand eram mai modest, ma stiu si drept Cristi Papuc.
Asta ca sa vorbim la modul general; cazurile particulare sunt: aflati mai (prin ricoseu, cu ajutorul unui mail subtil) cat de ocupat sunt, ce mult calatoresc, ce multi bani fac, ce chestii savante lecturez (caz si mai particular: la ce chestii savante stiu sa fac “copy-paste”) etc.
Asta in forma virtuala, zic; la ce se va intampla pe real, efectiv parca n-as avea tragere de inima sa fiu martor. Ca daca e un lucru de care sunt multumit ca am plecat din Craiova, asta e: faptul ca ma intalnesc mult mai rar cu atitudinea asta. Nici nu se infiripa bine ideea reunirii craiovenilor, si deja ego-urile hiper-gonflate ies la iveala.
Sunt constient ca e cam demobilizator sa vin cu faza asta chiar acum, dar ar fi impotriva naturii mele sa marshez la fitze de eftini fara ca macar sa-mi zic parerea.
……………………………….
Sper ca de data asta sa fiu eu exagerat de critic, iar asta sa se intample dintr-o eroare de perceptie a situatiei. Abia astept sa-mi dau seama ca am gresit, sa realizez ca sunt premise (da, da, ma multumesc chiar si cu premise care pot fi incurajate) de comportament natural, si sa ma arunc in bratele dragastoase ale acestei “Craiova away from home”.
Deocamdata am sa fac si eu ca multi dintre cei care s-au facut vazuti pana acum (I’ll find an easy way out, because when in Rome, behave as the romans do), si uite: cu regrete perverse ma scuz ca nu pot sa particip la intalnirea de duminica, pt ca se suprapune nefericit cu importanta mea repetitie saptamanala.
Si ca sa nu credeti ca sunt vreun nimeni si ca parerea mea nu ar avea greutate, aflati bai ca eu sunt
Cristian Staicu
Prim-vice-prim-coordonator Sector Ritmic
Prim-solist la Toba Mare
Fanfara PRM Mizil
PS Unii, care ma cunosc de pe vremea cand eram mai modest, ma stiu si drept Cristi Papuc.