YUGOSLAVIA

[Florian Ciobanu]

www.libertatea.co.yu

[Florian Ciobanu]

Punk...
La sfarsitul anilor ’70 si pana la mijlocul anilor ’80 a izbucnit in Anglia asa-numitul curent „street punk” sub directa influenta a unor grupuri americane si britanice ca Stoogies, Television, The New York Dolls, David Bowie, Siouxie and the Banshees, prin reprezentanti ca nemuritorii Sex Pistols, Clash, Buzzkocks, The d**ned, UK Subs, The Specials, sau mai recentii The Exploited si GBH. Genul a prins si la unele mari nume ale Heavy Metal-ului cum sint Iron Maiden sau AC/DC, influentele punk putind fi resimtite pe albumele de debut ale acestor formatii.
Acest curent a prins foarte repede radacini in imediata noastra vecinatate, in Yugoslavia, tara ce traia pe deplin avantajele comunismului liberal al lui Tito.
Aici, in anii ’80 s-a dezvoltat un curent punk formidabil ce a condus la o cultura underground iesita din comun, intrecand in sfera aceasta multe tari capitaliste din acea perioada.
Formatii ca Pekinska Patka, Kud Idijoti, Pankrti, Party Brejkers, PsihoModoPop, Elektricni Orgazam, EKV sau Sarlo Akrobata, numindu-se trupe de „garage” au facut istorie in materie de punk underground.
In muzica din Timisoara influenta yugoslava s-a manifestat pe toate planurile, de la genul folcloric la Lepa Brena, de la Bjelo Dugme si Divlija Jagode, pana la domeniul care ne intereseaza pe noi, punk.

...................................
In 1994 s-a intamplat la Craiova un eveniment ciudat si controversat, care a definit destul de clar pe viitor pozitia punkului la festivalurile romanesti.
La „Casa Tineretului” s-a organizat un festival concurs unde, printre alte trupe de rock sau metal (cum ar fi IRIS) au cantat si HAOS si TERROR ART. (Festivalul a fost organizat de Nikos Temistokles).
Datorita proastei sonorizari si a neasigurarii de suficient spatiu celor doua trupe de punk (fiecare trupa avind ’parte’ doar de aproximativ 15 minute), o mare parte a publicului s-a revoltat pentru ca apoi, reactionand la brutalitatea oamenilor de ordine, sa izbucneasca un mare scandal cu varsare de sange destul de multa. Politia si-a facut aparitia si a retinut membrii celor doua trupe pe motiv de instigare la violenta…A doua zi in ziare membrii celor doua trupe apareau drept „satanisti”.
Acesta a fost momentul cand cele doua trupe au hotarat sa renunte definitiv la festivalurile de tip concurs, mostenire a unui trecut comunist.

[Florin Ciobanu]

Imi vin in minte niste nume de studenti sarbi de la Medicina Craiova:
Zoki&Boban Milosevici, Vescki, Dragana, Dragitza, Nadja, Toma... lista poate o mai continuati si voi
unii de prin Zajecar, altii de prin Negotin..., ce ra misto ca multi dintre ei stiau putin romaneste de acasa si foloseau multe arhaisme, cred eu de prin sec. XIX.
I orice caz la sfarsituyl anilor 80 a fost o mare comunitate studeanteasca din Yugoslavia la Craiova. Si se trageau si niste chefuri prin camine....

[anonim]

Negotin, Serbia/ 16 Septembrie 2004
Romanii timoceni nu au auzit pana acum niciodata o slujba religioasa in limba romana. Poate doar cei care au mai venit prin Romania si s-au dus de curiozitate pe la biserica sa vada cum este.

Din acest motiv, regimul comunist care a domnit si peste vecinii si fratii de la vest a lasat urme adanci in constiinta religioasa a acestora din urma. Satenii din comuna Negotin au descoperit biserica in limba materna prin intermediul slujbelor tinute de Ipodiaconul lor. S-au atasat de acesta si vor sa-i daruiasca o biserica pentru ca, spun ei, pana atunci nu stiau ce spun rugaciunile catre Dumnezeu pentru ca erau rostite in sarba pe care majoritatea batranilor nu o intelegeau.

[GAZETAR]

aleksandar.fotopic.net/

[GAZETAR]

DE VORBÃ CU MILE ILICI DIN TORAC:
Un om cu o sutã de meserii

10 Feb 2006
--------------------------------------------------------------------------------

Existã putini oameni care datoritã priceperii si darului pe care îl au, pot spune cã pot face orisice lucru necesar la un moment dat. Cel mai des, fiecare este exact pe o anume profesie, sau îndeletnicire pe care o presteazã întreaga viatã. Acest lucru, însã, nu este valabil si pentru Mile Ilici, din Torac, despre care se poate afirma cã are o sutã de meserii.
Dar, iatã „povestea vietii” acestui om pe care destinul l-a fãcut sã se stabileascã în satul de pe Bega.
- M-am nãscut într-o familie sãracã, în anul 1951, în localitatea Medja.
Pãrintii mei sunt dintr-un sat din apropierea localitãtii Vladicin Han, din sudul Serbiei.
Am fost cel de-al 13-lea copil din familia Ilici, deci, cel mai mic. Tatãl meu a murit foarte tânãr, când aveam doar patru ani, iar în anii care au urmat, la cele vesnice au plecat si sase frati de-ai mei.
Acest lucru a fãcut ca din fragedã copilãrie (pe care, de fapt nici n-am avut-o), sã încep sã-mi câstig existenta ca ucenic într-o prãvãlie, dar paralel si sã termin opt clase de scoalã generalã. Pânã la vârsta de satisfacere a stagiului militar am lucrat la cooperativa agricolã din sat.
Adevãratele deprinderi de muncã mi le-am format odatã cu angajarea mea, la începutul anilor ´80, la construcþia Belgradului Nou. Aici am urmat un curs de zidar, meserie pe care o practic si astãzi.
Mai târziu, la întreprinderea militarã „Napred”, m-am specializat în domeniul construcþiilor, muncã pe care o voi face si la firmele „Graditelj” din Gornji Milanovac, „Promet”, „Novogradnja”, „Inžinering” din Zrenianin, si „Komunalac” din Jitiºte.
Munca pe teren în domeniul construcþiilor mi-a folosit foarte mult ca sã intru si „în tainele” unui larg spectru de diferite alte meserii. De la cea de instalator de apã, curent electric, tâmplar, pânã la unele si mai delicate, de ridicare a unei construcþii de locuit.
La Torac am venit în urmã cu mai bine de douã decenii si avânt trei copii, a trebuit sã muncesc din greu pentru a putea întretine singur familia.
Faptul cã am trãit, cum deseori îmi plãcea sã spun „din zece degete”, m-a fãcut sã îmbrãtisez orice muncã. În acesti douãzeci si câtiva de ani, am lucrat aproape pe la toti localnicii.
Cel mai mult m-am ocupat de reparatii la casele vechi, unde au fost necesare lucrãri de zidãrit, tencuire, vopsire. Am fãcut si numeroase bãi, spatii de înmagazinare.
Cel mai greu mi-a fost atunci când din ceva vechi trebuie sã faci ceva nou, lucru aproape imposibil, dar m-am descurcat si în acea situaþie.
Eu obisnuiesc ca acolo unde lucrez, sã adun lucruri pe care mulþi le-ar arunca la „fier vechi”, pe când eu aproape cã nu este un obiect din care nu pot face ceva util.
Alãturi de zidãrit, cel mai mult, îmi place sã sudez, astfel cã rareori se poate întâmpla ca acolo unde am lucrat eu, sã se mai deteriorizeze vreodatã.
Oamenii îmi cer mai de toate sã le ascut cutitele, sã le fac cozi de topor, sã le fac o sumedenie de reparaþii ti cu „osteneala” care îmi este în sânge, reusesc sã le fac mai pe toate.
Cu timpul am început sã învãt si româneste si acum pot vorbi, dar mie încã mi-e teamã sã nu gresesc cuvintele, dar de înteles – înþeleg aproape totul.
La aceasta, cel mai mult mi-a ajutat faptul cã am lucrat mai mult pe la bãtrâni, care nu stiau limba sârbã si nu aveam încotro, trebuia cumva sã mã descurc cu limbajul lor, n-ea spus în încheiere, Mile Iliæ din Torac.

Ionel MIAT

[GAZETAR]

Federatia Rumanilor din Sarbie

www.timoc.org

[GAZETAR]

Interviu Predrag Balasevici

Predrag Balasevici, presedintele Partidului Democrat al rumânilor din Serbia, (PDRS):

Partia Democratã a Rumânilor din Sârbie, PDRS este singura organizaþie politicã care se ocupã cu problemele politice ale românilor din estul Serbiei


Timoc Press: O scurtã prezentare a dumneavoastrã ...

Predrag Balasevici:
Mã numesc Predrag Balasevici, sunt
nãscut într-un sat românesc numit Podgorat, din valea
Timocului Negru, Bolievat.
Scoala generalã am terminat în satul Podgoraþ, Liceul de medicinã în Zaiecear, iar Facultatea de medicinã în Craiova.

Lucrez ca medic în Bor, sunt cãsãtorit si am un bãiat si locuim în Bor.
Sunt fondatorul ONG Ariadnae Filum si al organizatiei politice PDRS, al cãrei sunt presedinte, deasemenea sunt fondator si presedintele Comitetului de conducere al Federatiei rumânilor din Sârbie si prim vicepresedinte al Consiliului national al minoritãtii nationale rumâne din Serbia.
citeste mai mult:
www.timocpress.info/