|
Post by GAZETAR on Apr 11, 2006 13:24:15 GMT 2
Parculetul de la teatru, situatie incerta Mall-ul lui Solomon se uita la filmele lui Sârbu Valentin TUDOR/GdS
Craiova ar putea ramâne, vrând-nevrând, fara parculetul din spatele Teatrului National, chiar daca primarul Antonie Solomon renunta la ideea trasnita de a construi un mall pe spatiul verde propus pentru defrisare.
Disputa pe miile de metri patrati de verdeata din jurul Nationalului craiovean ar putea avea un final surprinzator. O hotarâre de consiliu local aprobata in urma cu sase ani si uitata prin sertarele functionarilor din Primaria Craiova scoate la iveala intelegerea dintre consilierii in exercitiu la acea vreme si Media Pro Pictures, firma boss-ului Pro TV, Adrian Sârbu, prin care se propunea amplasarea unui centru cultural mutimedia de tip multiplex.
Conform hotarârii adoptate la sfârsitul anului 2000, firma lui Sârbu urma sa se asocieze cu Consiliul Local Craiova care ii punea la dispozitie peste 7.600 de metri patrati in vederea construirii pe cheltuiala proprie a Multiplexului. Concret, Sârbu voia sa ridice mai multe sali de cinema, conferinte sau festivaluri, precum si centre de informare si un teatru de papusi, la acestea adaugându-se si o parcare subterana cu minimum 150 de locuri. Conform referatului de specialitate al Directiei de Urbanism, Amenajarea Teritoriului si Lucrari Publice din 18 decembrie 2000, pentru amplasarea multiplexului se propuneau doua locatii: una la intersectia strazilor Popa Sapca si Calea Unirii, adica exact locul unde se afla in prezent parcarea Cronos de lânga magazinul Mercur, iar cealalta la intersectia dintre strazile Romul si Calea Bucuresti, ambele terenuri apartinând domeniului public al orasului. Pentru ca prima locatie a stârnit un val de critici din partea opiniei publice, consilierii s-au orientat catre ultima varianta pe care au si aprobat-o pe 20 decembrie 2000. Singura conditie era ca Media Pro Pictures sa semneze contractul prin care devenea asociata primariei condusa la vremea aceea de Vasile Bulucea. N-a fost sa fie insa.
Hotarâre valabila si dupa sase ani
Cu toate ca Planul de Urbanism de Detaliu (PUD) al zonei fusese aprobat de consilieri, firma lui Adrian Sârbu a renuntat la proiect, lasându-i pe alesii locali cu ochii in soare. Si in ziua de astazi, consilierii asteapta ca Media Pro Pictures sa revina in Craiova, mai ales dupa ce au vazut succesul de care s-a bucurat in rândul publicului Multiplexul din Bucuresti. Pâna atunci insa, de hotarârea consilierilor ar putea beneficia alte firme interesate de spatiul de lânga Teatrul National, primarul Solomon fiind gata sa se ia la trânta cu gardul verde si pomii din jur pentru a face loc unui mall pe care nu si-l doresc decât el si investitorul in cauza.
La criticile tot mai vehemente din partea opiniei publice, edilul-sef aduce ca argument faptul ca destinatia de spatiu verde a zonei a fost deja schimbata. In cazul in care demareaza proiectul, iar firma lui Adrian Sârbu se hotaraste sa se intoarca in Craiova, primaria ar putea avea probleme mari, deoarece hotarârea din 2000 prin care se aproba PUD-ul pentru Media Pro Pictures este si acum valabila, dupa cum a recunoscut insusi primarul. „Hotarârea nu a fost abrogata pâna acum. Nu stiu ce s-a intâmplat cu proiectul de nu a mai fost pus in practica de sase ani“, a declarat Solomon.
Conform referatului din 2000, pretul de pornire al terenului pe care primaria voia sa-l aduca in asociere trebuia stabilit prin expertiza tehnica, in prezent valoarea acestuia fiind de aproape 1,5 milioane de euro. Chiar daca pe terenul de lânga teatru a fost amenajat un parculet, din punct de vedere urbanistic acesta nu mai figureaza ca spatiu verde, deci se poate construi orice pe el. „Terenul nu mai are destinatie de zona verde din momentul in care a fost aprobat PUD-ul pentru Multiplex. Chiar daca proiectul nu a fost dus pâna la capat, destinatia de construire pentru spatii comerciale a ramas si poate fi schimbata doar prin alt PUD“, a declarat arhitecul-sef al Primariei Craiova, Daniel Marculescu.
Pâna când isi vor limpezi propriile gânduri in privinta planurilor legate de terenul din jurul teatrului, edilii ar putea sa lamureasca problema Multiplexului contactându-i pe reprezentantii Media Pro Pictures sau ar putea anula hotarârea de consiliu din 2000. Nu de alta, dar e bine ca lucrurile sa fie descâlcite o data pentru totdeauna.
|
|
|
Post by GAZETAR on Apr 26, 2006 14:45:08 GMT 2
Brandul Connex isi ia adio de la noi
De miine, Connex nu mai exista. Clientii sai devin abonati la Vodafone, operatorul international care a cumparat MobiFon.
Ziua de 27 aprilie marcheaza moartea unuia dintre cele mai cunoscute branduri romanesti, Connex. Clientii operatorului de telefonie mobila intra oficial sub aripa Vodafone, cea mai mare companie de comunicatii mobile din lume. Schimbarea verdelui Connex pe rosul Vodafone nu va fi singura: aceasta va fi insotita de o serie de noi servicii oferite de operatorul international clientilor sai din Romania.
Unde incepe povestea
In noiembrie 1996, consortiul canadian Telesystems International Wireless (TIW) cistiga una dintre cele doua licente de telefonie mobila disponibile pe piata. Atunci a aparut compania MobiFon, care mai avea, pe linga TIW, in actionariat AirTouch Canada, Logic Telecom, Fondul Roman de Investitii, Ana Electronics, grupul industrial ISAF si Posta Romana.
In 15 aprilie 1997, in Romania era lansata prima retea de telefonie mobila digitala, sub numele de Connex GSM. La doar 135 de zile de la primirea licentei. 26 aprile 06
|
|
|
Post by GAZETAR on May 15, 2006 14:11:17 GMT 2
Antonie Solomon, copilul simplu de la Cârna ajuns primar al Craiovei, încearcã sã intre în istorie, realizându-ºi propriul vis de grandomanie pe banii craiovenilor.
Edilul-ºef mizeazã totul pe-o singurã carte, mai bine zis pe o singurã pozã: cea care îl va prezenta în campania electoralã din 2008 zâmbitor, în mijlocul artezienelor din Piaþa Prefecturii. Dornic sã rãmânã în istorie, asemenea lui Romanescu, ca un primar care a schimbat imaginea oraºului, Antonie Solomon a pornit în cea mai costisitoare aventurã urbanisticã de dupã revoluþie. Centrul acoperit cu granit ºi arteziene, dupã dorinþele primarului, costã aproape nouã milioane de euro ºi calculele aratã cã oraºul ar fi ieºit mai ieftin dacã Solomon decidea sã paveze centrul direct cu bancnote. Edilul-ºef a intrat, evident, în campanie electoralã, iar preþul acesteia, aproape 1.300 de miliarde de lei, îl vom plãti cu toþii în urmãtorii 20 de ani.
Ambiþie Trebuie sã fim foarte atenþi cu centrul! Pentru mine, poate fi o mare realizare finalizarea acestui proiect sau invers: craiovenii mi-ar putea arãta cartonaºul roºu dacã greºesc ºi lucrurile ies prost. Dacã nu fac centrul, nu mai candidez.
Milioanele de euro aruncate în centrul Craiovei ar fi putut fi întrebuinþate în altã manierã, pentru rezolvarea problemelor stringente ale comunitãþii: canalizare, asfaltare, ºcoli, spitale etc. E bine sã avem un centru frumos, dar trebuie, mai întâi, sã avem potenþa financiarã pentru acest lucru. Atunci când în Craiova toate strãzile vor avea canalizare ºi vor fi asfaltate, când vor exista gaze în toate casele de la periferie, când numãrul celor care au dosare la ajutorul social se va reduce la o cifrã insignifiantã, când economia oraºului va fi suficient de puternicã încât sã le ofere craiovenilor un nivel de trai decent, când spitalele vor fi niºte locuri curate, la standarde europene, când ºcolile vor fi renovate ºi dotate corespunzãtor, iar viaþa va intra pe un fãgaº normal ºi natural, abia atunci ne-am putea permite sã facem parcuri, havuzuri, sã plantãm statui în fiecare intersecþie ºi tot ce le mai trece prin minte oamenilor care conduc administraþia localã. Deocamdatã, nu avem nimic din toate acestea, dar avem un primar care vrea sã se distingã ºi sã iasã în evidenþã cu orice preþ. Numai cã preþul nu este plãtit de el, ci de contribuabilul craiovean, care a devenit girantul-plãtitor pentru visul lui Solomon. Solomon a luat exemplul primarilor de seamã ai Craiovei, care ºi-au trecut numele în cartea de onoare a Cetãþii Banilor ºi au scris file din istoria acestui oraº. De apreciat cã îºi cinsteºte înaintaºii, numai cã nu face acest lucru din altruism, ci din suficienþã ºi egoism. Nu vrea binele comunitãþii, ci doreºte sã ajungã pe un piedestal, alãturi de Gheorghe Chiþu, Gogu Vorvoreanu, Nicolae Romanescu ºi alte personalitãþi de seamã ale oraºului. Din nefericire, Solomon nu a împrumutat spiritul de conducãtor ºi nici înþelepciunea acestor oameni. Auricã de la Cârna nu are nici clarviziunea acestor lideri adevãraþi - în 1883, în calitate de consilier local, Nicolae Romanescu a propus electrificarea Craiovei, dar s-a lovit de refuzul conservatorilor - ºi nu acceptã nicio pãrere care nu-i este pe plac. Ar putea însã sã-ºi arunce privirea pe cartea de istorie sau sã caute în arhive ºi sã vadã cum a reuºit Romanescu sã transforme pãrãginita grãdinã a Bibeºtilor, care ajunsese un focar de infecþie pentru Craiova, într-unul dintre cele mai mari ºi mai frumoase parcuri din Europa. Astfel ar vedea cã aproape trei sferturi din suma destinatã construirii parcului a fost strânsã din donaþii ºi sponsorizãri, iar numai o micã parte a fost pusã de la bugetul local. Dacã atunci se putea, acum de ce nu se poate? Dacã Solomon vrea centru occidental, de ce nu ºi-l face pe banii lui? De ce sã plãteascã o comunitate întreagã pentru visul unui om? Sunt doar câteva întrebãri de bun-simþ pe care ar trebui sã ºi le punã toþi locuitorii Craiovei. Pentru visul sãu de mãrire, Solomon a amanetat bugetul local pentru 20 de ani. El va mai sta poate un mandat ca primar, în cazul în care craiovenii nu se trezesc ºi dau cu el jos din fotoliu. Ce se va întâmpla însã cu oraºul în acest timp? Aceasta este o întrebare de nouã milioane de euro, iar cel care va ºti rãspunsul poate cã va ajunge primar. Pânã atunci însã, lãtrãm la lunã ºi suntem simpli spectatori la piesa pusã în scenã de un edil-ºef care, efectiv, spoliazã bugetul oraºului.
Dacã ar fi pavat cu bani ºi tot ar costa mai puþin
Antonie Solomon e pe cale sã punã în practicã legenda lui Jean Mihail, care era cât pe ce sã-ºi acopere palatul cu monede de aur, numai cã edilul-ºef al Bãniei pare dispus sã supunã tratamentului Piaþa Prefecturii. Pare greu de crezut, dar calculul hârtiei demonstreazã acest fapt incredibil: dacã þinem cont de coordonatele financiare ale proiectului, craiovenii ar ieºi mai ieftin dacã primarul s-ar decide sã paveze centrul vechi chiar cu bani, ºi nu cu dale de granit ºi fântâni arteziene. Costul întregii lucrãri, aºa cum reiese din contractul semnat în 14 aprilie de primar ºi de reprezentanþii firmei UTI International, este de 6,9 milioane de euro, bani ce vor fi înghesuiþi pe doar un petic din suprafaþa oraºului. Suprafaþa pe care se vor desfãºura lucrãrile este, potrivit proiectului, puþin mai mare de trei hectare, mai precis de 32.400 de metri pãtraþi. O simplã împãrþire aratã cã, în fiecare metru pãtrat din Piaþa Prefecturii ºi de pe Calea Unirii, primãria va investi 213 euro. În monedã româneascã, suma este de 7.420.920 de lei vechi sau 742 lei noi, ceva mai mult de douã salarii minime turnate în fiecare metru pãtrat al proiectului lui Solomon. Craiovenii se pot convinge uºor cã i-ar costa mai ieftin dacã primarul le-ar tapeta centrul cu monede sau bancnote. Astfel, edilii ar putea apela lejer la monedele de unu, cinci sau zece bani, lansate pe piaþã de BNR, ca material principal de construcþie. În atenþia constructorilor primãriei: pe un metru pãtrat încap 3.600 de monede de un ban, a cãror valoare este de 36 de lei noi, cuantum la care primãria ar putea pava centrul cu 20 de straturi suprapuse de monede. Dacã edilii s-ar opri asupra monedei de cinci bani, ceva mai mare, ar avea nevoie de 3.025 de exemplare pentru fiecare metru pãtrat, cu o valoare de 151 RON, fapt ce ar permite doar aproximativ cinci straturi metalice consecutive cu care sã acopere piaþa. Edilii ar putea pava centrul cu trei straturi de monede de zece bani ºi tot nu ar atinge costul de 742 RON pe metru pãtrat. Mai trebuie spus cã “materia primã” este garantatã de BNR cu elemente de siguranþã, are o compoziþie metalicã rezistentã la uzurã, aceeaºi ca monedele euro - tot vrea primarul un centru european – ºi, pentru a satisface preferinþele estetice ale edililor, vin în trei culori, în funcþie de valoare: galben, alb ºi roºu. În cazul în care primarul preferã polimerul bancnotelor în locul metalului monedelor, se pot gãsi soluþii pentru ca lucrarea sã fie efectuatã mai ieftin. Un constructor abil poate acoperi un metru pãtrat din centrul oraºului cu 135 de bancnote de un RON, scãzând astfel de cinci ori preþul construcþiei, sau poate aplica cinci straturi consecutive de bancnote ºi tot va rãmâne sub preþul pe metru pãtrat plãtit de primãrie. Opþional, se poate folosi un singur strat de bancnote de cinci lei noi, costul pe metru pãtrat fiind, în acest caz, de numai 587 RON. Restul de bani pânã la costul actual poate fi folosit de primãrie pentru laminarea întregii suprafeþe împotriva deteriorãrii. Mai trebuie spus cã suma de 6,9 milioane de euro nu trebuie privitã ca o sumã-limitã, costul modernizãrii centrului putând sã creascã. Edilii ºi-au rezervat nu mai puþin de 288 de miliarde de lei vechi din împrumutul bancar pentru Piaþa Prefecturii, sumã la care se adaugã cele 35 de miliarde de lei prevãzute în bugetul local. Chiar din previziunile oficiale, proiectul se ridicã deci la 323 de miliarde de lei vechi, adicã peste nouã milioane de euro.
--------------------------------------------------------------------------------
Nici Solomon n-are încredere în partenerii sãi
Cât despre cei care vor construi efectiv centrul, trebuie spus cã UTI International a câºtigat o licitaþie amânatã de câteva ori, însuºi primarul exprimându-ºi dezamãgirea în privinþa actualilor parteneri, încã din stadiul în care erau simpli licitanþi. “Eu nu pot sã spun cã sunt mare specialist, dar, dacã mã întrebaþi pe mine, niciuna dintre aceste firme nu meritã sã câºtige licitaþia ºi sã refacã zona centralã a Craiovei. E foarte posibil sã anulãm licitaþia. Mai bine mai stau trei luni ºi fac o altã licitaþie decât sã mã încurc cu cine ºtie cine ºi sã ne facem de râs”, spunea Solomon. Caºcavalul va fi, în cele din urmã, împãrþit de UTI cu doi dintre partenerii tradiþionali ai primãriei SCT Bucureºti ºi Domarcons Craiova, firme care, în ultimii ani, au mai încasat milioane bune de euro din banii publici prin contractele cu primãria. Sã sperãm cã edilii nu vor respecta întocmai modul de colaborare cu cele douã firme, experienþa anterioarã arãtând cã relaþia cu SCT ºi Domarcons s-a lãsat cu rezilieri de contracte, scandaluri ºi amenzi de la Curtea de Conturi.
|
|
|
Post by GAZETAR on May 25, 2006 15:10:57 GMT 2
Primul strand se deschide astazi Ana CARAMAN DANESCU, Simona TUDOR Craiovenii sunt in cautare de stranduri deschise In ultimele zile, craiovenii au fost nevoiti sa suporte temperaturi extrem de ridicate pentru aceasta perioada, care au depasit cu mult 30 de grade Celsius. Nici prea multe alternative pentru a se racori nu au avut, in conditiile in care strandurile si bazinele sunt inchise.
Vara a inceput sa isi intre cu adevarat in drepturi, cel putin asa au aratat termometrele in ultimele zile in Craiova. Trecerea brusca de la temperaturi scazute, de la pulovere si geci, la temperaturi de 32, chiar 34 de grade Celsius, direct la tricouri si pantaloni scurti i-a ingrijorat pe cetateni.
„Mi-e groaza sa ma gândesc cum va fi in luna iulie“
Copii, tineri si batrâni, toti suporta cu greu caldura. Putinele locuri cu umbra din centrul Craiovei sunt ocupate de trecatori, care vor sa zaboveasca pret de câteva minute.
„Locuiesc aproape de Colegiul National «Frati Buzesti» din Craiova. Am plecat de dimineata sa fac cumparaturi in Piata Mare, dar am intârziat pe drum si m-a prins caldura. M-am asezat sa ma odihnesc pe o banca in parculet, pentru ca simteam ca nu mai pot sa ajung acasa din cauza caldurii“, a spus Marin Tepes, de 78 de ani, din Craiova, asezat pe o banca in parculetul de lânga Catedrala „Sfântul Dumitru“ din Craiova. Alti oameni nevoiti sa mearga pe jos, sa strabata orasul, puteau fi zariti cu sticle de apa in mâini, cu palarii si chiar umbrele deasupra capului deplasându-se cu greu prin caldura insuportabila. „Nu am ce sa fac, trebuie sa merg pe jos, sa strabat aproape tot orasul. Ma opresc din când in când si mai beau câte o gura cu apa... Daca de acum sunt asemenea temperaturi ridicate, mi-e groaza sa ma gândesc cum va fi in luna iulie. Unii vorbesc ca vara va fi ploioasa, altii dimpotriva, ca va fi caniculara“, a adaugat Costel Mitran, de 48 de ani, din Craiova.
Se vor deschide doua stranduri
O data cu incalzirea brusca a vremii, inspectorii Directiei de Sanatate Publica (DSP) Dolj au trecut ieri la verificarea conditiilor igienico-sanitare din strandurile craiovene. Surprinzator insa, acestia nu au gasit nici macar un strand deschis.
„Am verificat ieri toate strandurile si bazinele din Craiova. Singurul care se va deschide chiar mâine (astazi - n.r.) este strandul Valencia, care indeplineste conditiile sanitare si igienice. In cartierul Craiovita Noua nu s-a deschis nici un strand, nici Hanul Doctorului si se pare ca in viitorul apropiat nu se va deschide, deoarece nu s-au apucat nici macar de dezinfectia bazinelor si cabinelor de dus. Sâmbata se va deschide si strandul Perla de la Preajba. Nici bazinele de inot nu sunt functionale in Craiova, bazinul de la Colegiul „Carol I“ este inchis, iar la bazinul de la Scoala nr. 2 lucrarile de desfundare si reamenajare sunt in desfasurare“, a mentionat Emilia Cornea, sefa Inspectiei Sanitare, din cadrul departamentului de Medicina Preventiva al DSP Dolj.
Sfatul medicului
Ca sa nu ne imbolnavim din cauza expunerii indelungate la razele soarelui sau a temperaturilor ridicate, medicii specialisti ne ofera urmatoarele sfaturi: sa evitam in primul rând deshidratarea organismului, consumând minimum 1,5-2 litri de lichide pe zi (apa minerala, sucuri de fructe, ceaiuri neindulcite), sa evitam consumul de cafea, tutun, alcool si dulciuri concentrate. Alimentatia trebuie sa fie saraca in proteine si mai bogata in fructe si legume, consumate ca atare sau sub forma de salate. Este bine sa evitam expunerea la soare intre orele 11.00 si 17.00, iar daca nu este posibil, sa ne protejam corpul de razele soarelui, purtând ochelari de soare, palarii si haine lejere, permeabile, de culoare deschisa, sa impiedicam patrunderea razelor solare si a caldurii in locuinte prin protejarea cu draperii si jaluzele. „Aceste masuri sunt valabile pentru toata lumea. Copiii si persoanele cu boli cardiovasculare sau alergice trebuie cu atât mai mult sa respecte aceste recomandari si, in plus, sa evite spatiile neaerisite“, a declarat dr. Narcisa Dinica, sefa Biroului de Promovare a Sanatatii din cadrul Directiei de Sanatate Publica Dolj.
Pentru persoanele incadrate in munca toate institutiile trebuie sa puna in aplicare Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 99/2000. Potrivit acesteia, angajatorul este obligat sa asigure salariatilor apa, daca temperaturile depasesc timp de trei zile consecutiv valoarea de 37 de grade Celsius.
Insolatia si infarctul de miocard
Insolatia se produce dupa expunerea prelungita a capului la radiatiile solare, care in formele majore poate sa duca la deces. Primele manifestari ale insolatiei sunt ameteli, greata si varsaturi si apar dupa expunerea prelungita la soare, cu capul neacoperit. Accidentele vasculare cerebrale sunt o consecinta la fel de grava a caldurii extreme. Ele pot duce la paralizii sau la infarct miocardic. Manifestarile sunt dureri la nivelul unei jumatati a capului, slabiciune sau furnicaturi in mâini sau picioare, durere in piept.
|
|
|
Post by GAZETAR on May 25, 2006 15:14:06 GMT 2
Cine-i mai bolnav? (gainile sau noi?) Adrian CIOROIANU GdS/25.05.06
Aceasta criza a gripei aviare pune in fata României o problema fundamentala. Nu este vorba despre autoritatea sau indemânarea guvernului de a gasi o solutie. Nu e vorba despre priceperea ministrului Flutur de a coordona echipa de criza si nici despre capacitatea primului-ministru de a se impune ca sef al lui Flutur. Nu e vorba nici macar despre capacitatea opozitiei de a folosi aceasta criza (poate sa para cinic ce spun, dar peste tot in lume - vezi episoade din SUA, Franta, Italia etc. - crizele se pun pe umerii puterii, iar opozitia incearca sa profite). In România, in aceasta criza am pierdut cu totii: si cei de la putere, si cei din opozitie; ziarele nu au câstigat in tiraj vorbind despre ea, dupa cum societatea civila n-a gasit aici o tema suculenta de dezbatere civica. Gripa aviara este, pur si simplu si nimic mai mult, o amenintare: nationala si, se pare, mondiala. Recent, savanti respectabili au ajuns la o concluzie infricosatoare: asa-numita „gripa spaniola“ din 1918, care a facut 50 de milioane de morti atunci (adica de peste doua ori pop..atia României de azi!), a fost, de fapt, tot o gripa aviara ajunsa la om.
Dar nici aceasta amenintare nu este cel mai important detaliu, azi, in tara noastra.
Criza gripei aviare din România ultimelor luni dovedeste, mai presus de orice, o crunta fractura intervenita, la noi, intre pop..atie si institutii. Românii stau foarte, foarte prost la capitolul increderii in institutiile statului. Fie ca e vorba despre politie, justitie, guvern, autoritati sanitare etc., respectul românului mediu fata de ele este aproape de zero. De aici pleaca impresia de vraiste pe care ecranele ultimelor zile au oglindit-o. Nici un guvern - de dreapta, de stânga, de centru sau de orice extrema posibila - nu poate fi eficient intr-o tara a carei pop..atie nu pune mare pret pe autoritatea statului. Sa nu ne facem iluzii: problema nu este noua, din ultimii 15 ani. Nici statul comunist nu a fost respectat; pentru a se impune, regimul comunist a avut nevoie de teroare; daca ar fi slabit o clipa aceasta teroare, s-ar fi destramat precum un ciorap de dama suprasolicitat.
In criza gripei aviare, statul nu poate avea incredere in cetateni (ca respecta cererile autoritatilor, ca-si spala rotile la masini sau ca, pur si simplu, nu-si ascund gainile in pod), dupa cum nici cetatenii nu au incredere in stat (ca a fixat bine diagnosticul, ca a cumparat cei mai buni dezinfectanti, ca a avizat puii la punga de pe piata).
Acest „divort“ nedeclarat dintre stat si cetateni este manifestarea unei grave boli, a carei convalescenta poate dura decenii de-a rândul, dar numai daca se panseaza ranile in tot acest timp. Daca nu, vom duce cu noi mai departe aceasta maladie, asa cum am dus-o si pâna acum, pâna ce va deveni cangrena.
|
|
|
Post by GAZETAR on May 25, 2006 15:17:19 GMT 2
Scandal la Modex Adrian DINU
Un scandal pornit de la o executare silita a avut loc ieri, in plin centrul Craiovei, la magazinul de incaltaminte Modex de pe strada Lipscani. Executorul Marius Balica impreuna cu politisti de la Sectia 1 Craiova s-au prezentat ieri, la orele prânzului, la magazinul amintit, pentru a pune in aplicare o hotarâre judecatoreasca de evacuare. De fata era si Gigi Mitrache, beneficiarul executarii silite. Cu totii au intrat acolo unde stiau ca functioneaza SC ANTONIONI SHOES. Pe fondul unui schimb de replici indecente, reprezentantii magazinului au prezentat executorului un document din care rezulta ca la adresa respectiva functioneaza, de fapt, firma AFER MAGIC. Furios ca executarea nu se va putea face, craioveanul Gigi Mitrache a pus mâna pe un ciocan si a spart geamul de la usa magazinului de incaltaminte. Din acest motiv s-a ales cu dosar penal pentru savârsirea infractiunii de distrugere, reprezentantii magazinului evaluând paguba la 10.000.000 de lei vechi. Politistii continua ancheta in acest caz. La fata locului a fost prezent si un echipaj al jandarmeriei. Jandarmii au considerat ca nu este nevoie sa intervina, insa au filmat intregul scandal.
|
|
|
Post by GAZETAR on May 29, 2006 12:07:24 GMT 2
|
|
|
Post by GAZETAR on Jun 5, 2006 16:31:26 GMT 2
TVR a sãrbãtorit 50 de ani de viaþã în Bãnie de Roxana VLÃDêEL Luni 05 Iunie 2006
Maria Loga De Televiziunea Românã mã leagã foarte multe amintiri. Este prima televiziune în care am pãºit ºi, în mare mãsurã, îi datorez succesul de care m-am bucurat. Le urez ani mulþi, sã rãmânã aceeaºi echipã de profesioniºti ºi la cât mai multe emisiuni frumoase!
Caravana TVR 50 a ajuns, la sfârºitul sãptãmânii trecute, în Craiova, cea de-a treia destinaþie dupã Timiºoara ºi Iaºi. Televiziunea Românã sãrbãtoreºte astfel 50 de ani de istorie împreunã cu publicul sãu, prin muzicã ºi filme ce evocã mari valori ale Olteniei. Sute de craioveni au fost prezenþi sâmbãtã la teatrul naþional “Marin Sorescu”, pentru a fi alãturi de echipa TVR. Cu aceastã ocazie, iubitorii de folclor au avut parte de o întâlnire cu “O vedetã… pop..arã”, emisiune transmisã în direct din Bãnie ºi prezentatã de Iuliana Tudor. Gheorghe Roºoga, Angelica Stoican, Maria Loga, Vasilica Dinu, Lavinia Bârsoghe, Constantin Mãgureanu, Filuþa Bogdan, Rozica Petra, Steliana Sima, Constantin Enceanu, Mariana Ionescu Cãpitãnescu ºi Petricã Mâþu Stoian sunt doar câteva dintre cei care au urcat pe scenã. “De Televiziunea Românã mã leagã foarte multe amintiri. Este prima televiziune în care am pãºit ºi, în mare mãsurã, îi datorez succesul de care m-am bucurat. Le urez ani mulþi, sã rãmânã aceeaºi echipã de profesioniºti ºi la cât mai multe emisiuni frumoase!” - a declarat Maria Loga. Sosirea caravanei în Craiova este un prilej de aniversare ºi pentru studioul teritorial al TVR, care a împlinit 10 ani de existenþã pe 16 mai 2006. Soliºtii au þinut sã transmitã un cãlduros “La mulþi ani!” ºi echipei din Bãnie. “Le doresc sã fie mereu pe primul loc”, a precizat Mariana Ionescu Cãpitãnescu.
Trofee pentru celebritãþile Olteniei
Mari personalitãþi din Oltenia, al cãror destin este legat de Televiziunea Românã, au revenit acasã pentru a fi onorate cu trofeul “TVR 50” în spectacolul de ieri, organizat în faþa TN “Marin Sorescu”. Evenimentul l-a avut drept prezentator pe Cãtãlin Mãruþã ºi a fost difuzat în direct la TVR 1. “Sunt foarte bucuros cã am ajuns în Oltenia ºi cã prezint spectacolul acesta”, a spus Mãruþã. “Eu sunt de la 120 de kilometri de Craiova, din Târgu Jiu, ºi mã simt foarte legat de Bãnie. Sper ca Oltenia sã sãrbãtoreascã alãturi de TVR!” - a adãugat acesta. De la manifestare nu au lipsit nici vedete ale TVR precum Cosmin Cernat, Ruxandra Gheorghe, Gianina Corondan sau Alexandra Velniciuc.
|
|
|
Post by GAZETAR on Jun 13, 2006 12:51:24 GMT 2
LANSARE 24 FUN lanseaza editiile de Craiova si Mures
24 FUN, cea mai importanta publicatie de cultura urbana de tip city-guide din Romania, anunta lansarea pe 16 iunie a doua noi editii locale: 24 FUN CRAIOVA si 24 FUN MURES. 24 FUN CRAIOVA va avea 48 de pagini, aparitie bilunara, un tiraj de 20.000 exemplare si se va distribui gratuit in peste 200 de locatii chiar de la primul numar. 24 FUN MURES va avea, de asemenea, 48 de pagini, aparitie bilunara, un tiraj de 20.000 exemplare si se va distribui gratuit in peste 550 de locatii in 4 orase din judet: Targu Mures, Sighisoara, Sovata si Reghin.
24 FUN CRAIOVA si 24 FUN MURES sunt cei mai noi membri al retelei nationale 24 FUN care mai cuprinde editii in Bucuresti, Brasov, Poiana Brasov, Valea Prahovei, Constanta, litoral (Mamaia - Vama Veche), Cluj, Iasi, Timisoara, Arad. 24 FUN este lider de piata in toate zonele de distributie a revistei. Anul acesta alte noi editii se vor alatura retelei 24 FUN.
24 FUN este cel mai bun produs media din categoria ghidurilor culturale si de divertisment din Romania, cu un bogat continut editorial realizat de nume importante din mass-media si show-biz-ul autohton care ofera toate informatiile necesare pentru petrecerea unui timp liber de calitate. 24 FUN este editat de Bazar Media, o companie a Grupului Catavencu, membru al Realitatea Media, unul dintre cele mai puternice trusturi de presa din tara care cuprinde, printre altele: Realitatea TV, Academia Catavencu, Cotidianul, ZIUA, Tabu, Radio Guerilla si, bineinteles, reteaua nationala 24 FUN.
|
|
|
Post by GAZETAR on Jun 14, 2006 17:19:09 GMT 2
Cel mai bine platite slujbe din Dolj Bogdan GROSEREANU Angajatii bancilor au cele mai mari salarii Salariul „decent“ - 25 de milioane de lei, salariul „penibil“ - 8,9 milioane de lei. Acestea sunt venituri medii nete, la nivel de masa in România. In anul aderarii la UE specialistii estimeaza o crestere cu 10% a acestor venituri.
Functionarii bancari conduc in topul celor mai bine platite slujbe din Craiova, indica ultimele statistici realizate de Directia Regionala de Statistica Dolj. Salariul mediu net in acest sector, masurat la nivelul lunii aprilie 2006, este de 2.558 de lei noi, cu mult peste câstigul salarial mediu net pe economie, calculat, pentru aceeasi luna, la 839 de lei noi. Alte sectoare in care câstigurile se situeaza peste media nationala sunt cele de producere a energiei electrice si termice, gaze si apa - 1.564 de lei noi, cele ale agentiilor de turism - 1.434 de lei noi si telecomunicatii - 1.399 de lei noi.
Tot in categoria salariilor peste media nationala intra si veniturile obtinute in administratia publica - 1.271 de lei noi. In invatamânt, cu toate ca se afla peste medie, câstigurile salariale sunt destul de mici in comparatie cu alte sectoare - 891 de lei noi, in timp ce in sanatate si asistenta sociala acestea sunt de 774 de lei noi. Cei care au cele mai mari salarii la nivel de ramura, functionarii bancari, considera ca acestea sunt câstigurile decente la nivel de economie. „La noi, salariul mediu brut este de 20 de milioane de lei. Poate ca la alte banci este mai mare. Eu consider ca este un salariu decent, din care se poate trai“, a afirmat Ion Rusu, director al Bancii Comerciale Carpatica, sucursala Dolj. La polul opus, apropiat de medie sau chiar sub aceasta, se afla cadrele didactice si salariatii din sanatate, unde câstigurile medii sunt de 891, respectiv 774 de lei noi. Trebuie precizat insa din start ca pot exista diferente salariale mai mici sau mai mari intre salariatii din aceste sectoare. Daca functionarii bancari se considera platiti decent, nu acelasi lucru se poate spune despre profesori, care considera ca veniturile sunt „penibile“. „Este un venit derizoriu. Tinând cont de scumpirile care se anunta de la 1 iulie, putem spune ca avem salarii mizere. Avem venituri penibile si nedemne, daca facem o comparatie cu statele din UE. Suntem pe ultimele locuri in Europa“, a spus, la rândul sau, Constantin Lungulescu, profesor de matematica. In fine, cele mai mici salarii medii se inregistreaza in agricultura, unde media neta este de 582 de lei noi.
Salarii cu 10% mai mari dupa aderare
Trebuie spus ca, dupa estimarile recente ale Comisiei Nationale de Prognoza, salariul românilor va creste anul acesta, la nivel national, in medie, cu 11,8% fata de 2005, urmând ca in 2007 saltul sa fie de numai 10,4%. La un an dupa aderarea la UE insa, ritmul de crestere va fi similar cu cel din acest an, adica de 11,1% raportat la 2005, urmând sa creasca la 1.002 lei noi in 2008. In anul aderarii, se estimeaza ca un român va câstiga in medie 902 lei noi. Raportul specialistilor de la Prognoza cuprinde si previziunile pe regiuni, unde se constata o tendinta spre uniformizare a veniturilor. Spre exemplu, anul trecut, decalajul dintre regiuni a fost de 33,7%, in scadere fata de 2000, când acesta se ridica la 42,1%. Atunci, salariatii din doar doua regiuni au fost remunerati cu sume situate peste media nationala. Este vorba despre Capitala si regiunea sud-vest, unde salariul mediu net a fost cu 23,4% si respectiv 0,3% mai mare decât media pe tara. In urmatorii ani, cele mai semnificative cresteri salariale se vor inregistra in Bucuresti (in 2008, un salariat de aici va câstiga in medie cu peste 200 de lei noi mai mult decât media nationala) si in vest - cu 12,2% fata de 2005. La polul opus se vor situa regiunile sud-est si sud-vest - unde cresterea va fi cu numai 10% fata de anul trecut.
Diferente salariale mari in UE UE inregistreaza diferente mari ca medii salariale pe economie. Astfel, cifrele arata ca, in timp ce in statele bogate salariul mediu brut se situa undeva la 1.200 de euro, saracii continentului nu câstigau decât 100-200 de euro. La cele doua extreme se situeaza Luxemburgul - cu un salariu minim de 1.467 de euro si Letonia - 116 euro lunar. Diferente mici au fost identificate intre salariile din statele cu un nivel mediu de trai, intre care Spania, Portugalia sau Grecia - unde se câstiga intre 400 si 700 de euro.
|
|
|
Post by GAZETAR on Jul 17, 2006 12:21:27 GMT 2
Constructorii din centrul Baniei, straini de legi Debandada pe santierul lui Solomon Marian BADIRCI Organizarea santierului din centrul Craiovei lasa de dorit Organizarea santierului pentru modernizarea centrului Craiovei incalca mai multe normative in vigoare, incepând de la afisaje si terminând cu noroiul imprastiat pe strazi. Desi a fost plantat chiar in buricul târgului, santierul din care urmeaza sa se ridice un centru ca-n povestile primarului Solomon sufera de organizare, care nu numai ca arunca o umbra de dezinteres fata de un obiectiv de 210 miliarde, dar pune in pericol integritatea craiovenilor. Ambele aspecte, de la imagine pâna la protectia trecatorilor si a muncitorilor din incinta, sunt insa la fel de importante, dupa cum apreciaza viceprimarul Gheorghe Nedelescu. „Am trimis constructorilor nenumarate adrese prin care le solicitam sa respecte normativele. I-am avertizat ca organizarea de santier lasa de dorit, atât la capitolul identificarea lucrarii, cât si la planul de securitate. Toate sunt prevazute in reglementari, asa ca toate trebuie respectate“, a declarat Nedelescu. Primaria a amendat, dar numai pe hârtie, faptul ca nu exista un afisaj vizibil pe laturile ingradite, in care sa fie inscrise obiectivul constructorilor, autorizatia de construire si termenele de executie. De asemenea, gardul din sârma si tabla nu numai ca e inestetic, dar nici nu este continuu, asa cum prevad normele generale de protectia muncii si normele specifice de securitate din domeniul constructiilor. In plus, tarlaua ocupata de SCT Bucuresti, contractorul principal, Teleconstructia SA si SC Domarcons are o cale de acces blocata cu o sârma, pe unde intra si ies utilajele, si nu cu bariera, cum scrie la carte, si alta, din plasa de sârma, prin care patrund oficialii. Camioanele de mare tonaj care ies din santier lasa noroiul pe carosabil, desi OUG nr. 195/2002 stipuleaza, la alte obligatii pentru conducatorii auto, ca aceste autovehicule nu trebuie sa circule in atare conditii pe drumurile modernizate. Normativele prevad totodata ca santierele din localitati trebuie sa fie dotate cu instalatii (rampe) de spalare a rotilor si caroseriilor vehiculelor. Pe strada Popa Sapca, dar si pe strada A. I. Cuza, utilajele scot periodic noroiul din santier pe carosabil. Primarul Antonie Solomon a afirmat ieri ca, incepând de astazi, va avea câte o sedinta pe zi cu constructorii si cu personalul delegat din primarie. „Sunt total nemultumit, atât de viteza lucrarilor, cât si de organizarea de santier. Stiu ca e greu, dar am vazut si ca se poate, daca se vrea. In privinta normativelor, nu-i tine nimeni pe cei abilitati sa-si faca datoria“, a spus Solomon, facând trimitere si la institutiile competente in control. Seful de santier al SCT Bucuresti, Dan Cricorian, nu a putut fi contactat. Inspectoratele n-au ochi de centruImprejmuirea statuii lui Mihai Viteazul din Piata Prefecturii si a celorlalte puncte de reper din zona „dezghiocata“ de constructorii centrului a inceput cu stângul, fiind executata fara autorizatie de construire, dupa cum a declarat inspectorul teritorial al Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC) Dolj, Gheorghe Enescu. Primaria Craiova emitea la câteva zile de la ingradire o autorizatie de construire provizorie pentru „inchiderea perimetrala cu panouri de tabla“, care a ramas si pâna astazi inchidere cu jumatate sârma, jumatate tabla sau deloc tabla, deloc sârma, pe alocuri, dupa cum se poate lesne observa cu ochiul liber. Fata de aceasta situatie, ISC Dolj nu a putut prezenta un punct de vedere in ultimele trei zile, din lipsa de sefi. Nici Politia Rutiera n-a aratat cine stie ce implicare in verificarea modului in care se respecta OUG nr. 195/2002, pretextând ca, daca are autorizatie de santier, constructorul trebuie sa raspunda in fata inspectorilor abilitati. Cu alte cuvinte, soferii care muta noroiul din santier in strada ar putea fi amendati eventual de inspectorii in constructii! Nici serviciile specializate din cadrul Primariei Craiova n-au vreun cuvânt de spus. „La organizarea de santier nu noi suntem aceia care au obligatia sa efectueze controale“, a declarat seful de la disciplina in constructii, Gheorghe Daici.
|
|
|
Post by GAZETAR on Jul 17, 2006 12:24:32 GMT 2
Scandal cu focuri de arma la Pielesti-Dolj Aldezir MARIN Mai multe persoane au fost implicate sâmbata noapte intr-un scandal, urmat de focuri de arma si soldat cu raniti. Incidentul s-a petrecut la o vulcanizare din localitatea doljeana Pielesti, unde angajatii societatii organizasera o petrecere. Din primele verificari ale politistilor se pare ca unul dintre angajati a adus la petrecere mai multi prieteni din Craiova, iar in jurul orei 3.00, dupa mai multe sticle de alcool consumate, spiritele s-au incins, iar invitatii din Craiova s-au luat la cearta cu gazdele. Schimbul de replici a degenerat rapid in bataie, iar unul dintre craioveni a scos un pistol cu bile cu care a tras mai multe focuri asupra participantilor la petrecere. In urma altercatiei, patru persoane au fost transportate la Spitalul de Urgenta Craiova, dintre care doar Viorica Cosacu, de 26 de ani, si Constantin Petrosanu, de 22 de ani, au avut nevoie de ingrijiri medicale. Tânarul prezenta un traumatism facial, iar Viorica o rana la mâna ce parea a proveni de la o bila trasa din pistolul craioveanului. Medicii au stabilit ca nu e necesar ca tinerii sa ramâna internati, acestia urmând sa se prezinte in cursul zilei de ieri la Institutul de Medicina Legala pentru eliberarea certificatului medical. Politistii doljeni continua cercetarile pentru identificarea celor implicati in scandal si a barbatului care a tras cu pistolul cu bile.
|
|
|
Post by GAZETAR on Aug 9, 2006 13:18:33 GMT 2
Accident la iesirea din Craiova Adrian DINU Conducatorul BMW-ului nu a mai putut evita impactul Un spectaculos accident de circulatie s-a petrecut ieri dupa-amiaza, pe Drumul European 70, in fata Combinatului Chimic DOLJCHIM Craiova. Dragos Maria, conducatorul unei Dacii papuc cu numarul de inmatriculare DJ-16-APA, care se deplasa dinspre Filiasi catre Craiova, a oprit cu intentia de a vira la stânga, catre comuna Isalnita. Din spate a venit in viteza un BMW cu numar de Italia, la volanul caruia se afla Daniel Dumitrescu. Conducatorul BMW-ului nu a mai putut evita impactul, lovind in spate Dacia. Acul kilometrajului masinii cu numar de Italia s-a oprit la 100 km/h. „Oprisem sa virez la stânga si m-am trezit lovit din spate de BMW-ul care avea viteza foarte mare“, a declarat Dragos Maria. Acesta era contrazis insa de celalalt sofer, Daniel Dumitrescu, care sustinea: „Nu stiu de unde a aparut Dacia in fata mea“. Impactul dintre cele doua vehicule a fost deosebit de violent. Atât ocupantii Daciei, cât si cei ai BMW-ului au fost transportati la Spitalul de Urgenta Craiova, pentru a primi ingrijirile medicale necesare. „Dupa primele cercetari, se pare ca accidentul s-a produs din cauza neatentiei in conducere din partea soferului autoturismului BMW. Cercetarile continua pentru stabilirea cu certitudine a conditiilor in care s-a produs acest eveniment rutier“, a declarat subinspectorul Elvis Sutu, ofiter in cadrul Serviciului Politiei Rutiere Dolj.
|
|
|
Post by GAZETAR on Aug 11, 2006 15:04:26 GMT 2
COMPETITIE DJ-i, adunati-va la Heineken Music Thirst 2006 ! Heineken Music readuce in Romania competitia internationala Heineken Music Thirst, care anul acesta are noua componenta, Studio. Noul program se adreseaza celor mai talentati DJ care mixeaza, dar si produc piese originale de muzica de club. Castigatorul Heineken Music Thirst Studio 2006 va avea ocazia de a produce o piesa proprie impreuna cu grupul britanic Groove Armada in studiouri profesioniste din Londra si Barcelona. Heineken Music Thirst Studio 2006 reprezinta o colaborare intre producatorii de muzica electronica urbana din intreaga lume si DJ talentati cu abilitati de producator din numeroase tari, printre care si Romania. Colaborarea va avea ca rezultat nu numai aparitia unor noi influente muzicale, incitante, dar si a unor concerte live unice, organizate in fiecare tara unde are loc competitia.
In perioada 25 august - 15 septembrie, DJ-ii vor putea inscrie in competitia Heineken Music Thirst Studio 2006 demo-uri continand 20 de minute de muzica mixata, care vor include si o creatie proprie.
Jurizarea demo-urilor va fi realizata in trei etape: din totalul demo-urilor inscrise in competitie, cele mai bune 10 demo-uri vor fi selectate cu ajutorul unui juriu format din specialisti din industria muzicii de club din Romania si vor fi trimise apoi spre jurizare cunoscutului grup britanic de producatori – Groove Armada.
Cei trei finalisti alesi in Londra vor pleca intr-un turneu organizat in orasele Constanta, Timisoara si Cluj, unde publicul va da votul sau final. Castigatorul acestei editii a competitiei Heineken Music Thirst Studio 2006 va avea ocazia de a crea o piesa de muzica originala impreuna cu idolii celor mai multi dintre DJ-ii din intreaga lume, grupul Groove Armada.
Colaborarea va debuta intr-un studio profesionist londonez, alaturi de Andy Cato, si va continua in Barcelona, alaturi de Tom Findlay. La intoarcerea sa in tara, castigatorul roman va avea sansa de a mixa alaturi de Groove Armada si alti DJ renumiti pe scena unui eveniment de amploare organizat la Bucuresti in cadrul Heineken Music Thirst Studio 2006.
Anul trecut, castigatorul Heineken Music Thirst 2005 – DJ Raoul – a reprezentat Romania la finala europeana a competitiei, organizata in Croatia.
|
|
|
Post by GAZETAR on Aug 11, 2006 15:43:35 GMT 2
...despre Targul RomanestiTiganii craioveni comercializeaza nestingheriti haine si lenjerie intima second-hand Targul saptamanal din Craiova este raiul pe pamant al tiganilor. Intr-un tarc de cateva sute de metri patrati, inghesuiti, claie peste gramada, acestia vand tot felul de vechituri interzise de lege, sub nasul autoritatilor locale, total neputincioase in fata acestui fenomen. De cum intri in acel colt al vechiului targ craiovean, te intampina imagini dezolante, pe care nu le vezi nici in cele mai mizerabile bazaruri din tarile lumii a treia.In acea arie, in care se practica un comert la nivel medieval, tiganii au insirate, care pe tarabe improvizate, care pe paturi intinse pe jos, gramezi de haine vechi, incaltaminte aruncata de cetatenii tarilor occidentale, chiloti, sutiene, tricouri si alte vechituri. Intreaga marfa adunata de prin europubelele Comunitatii Europene este vanduta la preturi de chilipir celor care nu inteleg riscul caruia i se expun. In ciuda interdictiilor impuse de actuala legislatie, acolo lenjeria intima, incaltamintea second-hand, jucariile pentru copii mai mici de trei ani sunt expuse in teancuri, fara nici o sfiala. Tiganii stiu ca in acel tarc ei fac legea si ca autoritatile statului, indiferent care ar fi acestea, n-au nici o putere. Bomba ecologica Cu toate ca la nivel local se stie ca acel colt de targ este o bomba biologica, nimeni nu poate sa ia nici o masura, de teama tiganilor. De cate ori ajunge acolo un organ de control, se isca un scandal monstru. Tiganii sar toti ca unul pentru a-si apara propriile interese. Ilegalitatile acestora au proiectii si in plan economic. Nu se contabilizeaza nimic din tot ce se tranzactioneaza acolo. Sacii cu tot felul de marfuri sunt ori depozitati intr-o magazie de acolo, taxele pentru asta fiind percepute de "seful" targului, Dumitru Tatian, zis Terente, ori sunt carati seara acasa de fiecare si readusi dimineata. Nici unul dintre cei care vand vechituri acolo nu are vreo patalama la mana pentru aceasta activitate. In spatele lor exista o adevarata industrie de aprovizionare. E vorba de cei care aduc vechituri in cantitati industriale din Occident, pe care le vand ori le dau spre vanzare celor care stau la "primire" in tarcul lui Terente. Cele mai multe "depozite" en-gros sunt la tiganii din zona cunoscuta sub denumirea de Hanul Rosu, din Craiova. Pe aceasta retea, tot felul de marfuri, chiar si electrocasnice, ori "scule" audio pentru masini ajung din UE la craioveni, iar banii la tigani, fara evidente contabile. sursa: www.romanialibera.ro/editie/index.php?url=articol&tabel=z25032006&idx=54
|
|