comentam evenimentele

[GAZETAR]

Reclamatii Primarului Craiovei
Antonie Solomon
la www.domnuleprimar.ro

[GAZETAR]

Pe apa sîmbetei s-a mai dus un burlac
Adrian CIOROIANU | povesti suprapuse

De fapt – mi-am spus în dimineata acelei zile, fãrã legãturã cu ceea ce avea sã se întîmple –, lucrul cel mai îngrijorãtor (si cel mai atractiv, de altfel) este cã litoralul românesc pare a fi un extins laborator de încercare; pe ale sale bancuri de probã – de nisip, de asfalt, de pavele – sînt testate noi retete de sarm si autoderiziune, sînt probate noi tentatii auto (în parcarea Hotelului Rex – creatie a deceniului carlist, totusi! – se aflã un Maseratti în fata cãruia nu puþini trecãtori îsi fotografiazã fizicul sau copiii la ceas de searã), sînt oficiate noi ritualuri gastronomice (carnea la protap e în acceleratã pierdere de vitezã în raport cu rucola con parmegiano e olio – asta desi masculii de azi sînt ceva mai greuþi decît pãrinþii lor acum treizeci de ani) sau, în fine, sînt gustate noi mode vestimentare (poti utor remarca, în traficul pietonal al serii, genti de damã Burberry ingenios asamblate în Turcia vecinã sau, mai ales, tot seara, la plimbarea pe falezã, cîte o impresionantã posetã Louis Vuitton produsã astã-iarnã pe un lenes vaporas plutind agale între malurile nu foarte înverzite ale unui pasnic rîu chinezesc).

Tot aici vezi cum alchimii de ineluctabil progres (firul nu rosu, ci albastru cu steluþe al viitorului României) rivalizeazã cu valurile încã vibrînd de flagelatoare regrete fatã de anii (’60-’70) în care toatã aceastã hartã a loisir-ului românesc estival (cu geografia ei, cu arhitectura ei, cu vedetele ei) prindea contur deplin, încãrcînd cu speranþe acel popor de pionieri, utecisti, artisti, metalurgisti (fosti membri ai UGSR – Uniunea Generalã a Sindicatelor din România –, într-un cuvînt, sindicalisti) care eram cu totii – pe cînd încã nu ne imaginam cã asa ceva nu o sã mai fim vreodatã.

E fapt cã mãcar douã generatii – mi-am mai spus în acea dimineatã – împart acelasi litoral: una care bea bere la halbã si alta care-si soarbe virilitatea din Red Bull; una care mãnîncã la autoservire între orele 14 si 15, cînd arde soarele mai abitir, si alta care, tot atunci, se reface dupã noaptea trecutã; una care vine la mare lunea – si rãmîne zece zile cap-coadã, orice ar fi – si alta care vine vinerea seara si pleacã duminica pe la aceeasi orã; una care se intereseazã cine mai cîntã la Hanul Piratilor ºi alta care ºtie deja cã fostul Han al Piraþilor se cheamã acum Ibiza ºi e de genul feminin – adicã discotecã.
Existã în Mamaia – mi-am spus în dimineata aceea – un imobil cu o istorie aparte: Hotelul Vega.
Nu-l stiti? Sigur? Vã înselati.

Noile sindicaliste plimbã posete Vuitton.

Vega este hotelul la a cãrui intrare, decoratã cu un curmal în vas de lemn si cu un Colea Rãutu în costum cu fireturi, cîndva spre sfîrsitul anilor ’70 (ce vã spuneam?) se filma o fazã-cheie din Nea Mãrin miliardar (dacã nu stiti filmul, înseamnã cã sînteti picat cu ultimul transport de berbecuþi al lui Omar Hayssam): faza în care Draga Olteanu-Matei, parafrazînd-o parodic pe Victoria Lipan, vine sã-si recupereze sotul, pe Amza Pellea.
Vega este azi în refacere; mai anul trecut, în totalã discordanþã cu istoria sa recentã, era un modest douã stele, care parcã iradia igrasie si naftalinã; un banner imens îi îmbracã acum faþada maritimã si pe el scrie Grand Opening in June 2007.
Faptul cã hotelul someazã nu are relevanþã, credeþi-mã.
Plaja statiunii este oricum portionatã – si nu de cei care închiriazã zilnic scaune si umbrele, cum spun ziarele, ci de... (nu ghiciti!) disc-jockey!
Ei da, pentru cã litoralul, la Mamaia, e o zarvã fãrã cusur!
Decenii întregi de tãcere smiorcãit spartã de cîte un radio care abia prindea Radio Vacanta sînt azi rãzbunate de creneluri de boxe ce se înalþã pe plaje din loc în loc, monumentale ziguraturi în spatele cãrora cîte un DJ cu cãstile pe urechi preparã cu mîini tremurînde (Red Bull-urile de azi-noapte...) ritmuri si decibeli. Plaja Vega are vrãjitorul ei sonor – depãºit însã de mega-magicianul de pe plaja învecinatã, plaja Bikini (de la Vega în stînga), acolo unde un DJ pune exact acel gen de muzicã ce-þi sunã mai întîi în stomac si abia apoi în urechi, foarte vizibil acompaniat de trei-patru tinerele ce danseazã ca si cum s-ar freca de aer urcate pe patru butuci adusi ad-hoc, stimulate ele însele de un master of ceremony care, foarte haios de felul sãu, spune mereu „animatoarele noastre fierbinti vã asteaptã la dans, nu ezitaþi, ele sînt foarte deschise la orice noutate“ s.a.m.d.
Astfel încît, ca sã n-o mai lungesc, în seara aceea, cînd pe Apa Sîmbetei care tocmai trecea s-a mai dus ºi burlacul Iri, cînd starletele adunate în studio la B1 pe post de comentatoare au bãtut un nou record de gratuitate, decolteuri ºi mondenitate de maidan, mi-am spus cã, de fapt, UGSR-ul renaºte: snobismul s-a sindicalizat! Uniunea Generalã a Snobilor din România are vocile ºi chipurile sale, are deja multe organe de presã scrisã ºi video ºi, oricum, prevãd o aprigã încleºtare atunci cînd va fi sã-ºi aleagã, prin rating TV, un colectiv de conducere.

sursa: www.dilemaveche.ro/index.php?nr=131&cmd=articol&id=3224

[GAZETAR]

Cultura de canabis la Melinesti
Adrian DINU

Sera a fost adusa din Germania
Traficantii pregateau droguri pentru Europa de Vest in doua sere din satul Valea Muierii de Jos. Cu zece zile inainte de prima recolta, cultivatorul a fost arestat, iar complicii lui au fost dati in urmarire generala.

O persoana a fost arestata, iar alte doua au fost date in urmarire generala, dupa ce lucratorii Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Craiova au descoperit in comuna doljeana Melinesti o adevarata ferma in care era cultivat canabis in sistem intensiv, in doua sere aduse din strainatate.

Serele din Valea Muierii de Jos

Pe 10 august, agentii de la Postul de Politie Melinesti, judetul Dolj, au aflat ca in comuna, pe raza satului Valea Muierii de Jos, se afla doua sere in care a fost cultivat canabis. Politistii i-au sesizat pe lucratorii Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate (BCCO) Craiova, impreuna cu care s-au deplasat la fata locului, unde au identificat doua sere cu o suprafata totala de peste 600 mp in care se aflau culturi de canabis in patru stadii de vegetatie, plantele având inaltimi cuprinse intre 25 si 120 cm. Canabisul era cultivat in sistem intensiv, pe rânduri, la distante de 60 cm atât intre rânduri, cât si intre plante.

S-au mai gasit patru rasadnite pentru insamântarea canabisului, in care se aflau in faza de germinare peste 600 de plante de canabis, care urma sa fie plantate in sera dupa recoltarea celor care aveau cel mai avansat stadiu de vegetatie, in acest mod urmând a fi inlocuite continuu plantele recoltate.

Serele erau prevazute cu instalatie electrica, instalatie de irigat, ustensile manuale pentru plantat si pentru intretinerea culturii. In vecinatatea serelor a fost amenajat un put care servea la furnizarea apei necesare irigarii culturii.

Droguri pentru Germania si Elvetia

„Cantitatea de canabis aflata in stare de vegetatie in cele doua sere totaliza circa 230 kg, fiind cea mai mare cantitate de canabis din cultura identificata in anul 2006 in România. Analizele de laborator au pus in evidenta o puternica concentratie de tetrahidrocannabinol (THC) in probele ridicate din cultura, ceea ce demonstreaza faptul ca aceasta varietate de canabis a fost special selectionata pentru obtinerea de droguri de risc de calitate superioara“, a declarat comisarul-sef Gheorghe Bica, seful BCCO Craiova.

Cercetarile intreprinse au stabilit ca serele au fost aduse din Germania si fusesera amplasate in satul Valea Muierii de Jos, pe un teren apartinând lui Marin Trasca din Craiova, ce fusese dat in arenda familiei Chivu, care la rândul ei l-a subinchiriat membrilor grupului criminal organizat pentru infiintarea culturii respective. Canabisul urma sa fie recoltat in mai multe etape, uscat, transportat si valorificat pe piata consumatorilor de droguri din Europa Occidentala, cu predilectie in Germania si Elvetia, cu pretul de 3.000 de euro/kg. Cultivatorii n-au mai apucat sa vada prima recolta, fiind „deranjati“ de politistii de la Crima Organizata cu zece zile inainte de recoltare.

Mandate de arestare pentru cultivatori

In opinia politistilor de la BCCO Craiova, grupul criminal organizat era constituit din: Ottmar-James Mosbacher, de 39 de ani, cu dubla cetatenie, americana si germana, nascut in New York, SUA, domiciliat in Germania, liderul grupului; Verginica-Cristina Mosbacher, de 20 de ani, cetatean român, din comuna Melinesti - Dolj; Heindrich-Werner Neiderberger, de 46 de ani, cetatean elvetian, cu domiciliul in Elvetia. Cei trei au fost ajutati si de alte persoane, a caror identitate nu poate fi data inca publicitatii de politisti.

Din grupul celor trei a fost retinut de oamenii legii elvetianul Heindrich-Werner Neiderberger, cel care intretinea cultura. Impotriva acestuia, judecatorii Tribunalului Dolj au emis un mandat de arestare preventiva pentru o perioada de 29 de zile, la propunerea procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism Dolj. Ceilalti doi membri ai grupului, respectiv sotii Mosbacher, se sustrag cercetarilor, fiind dati in urmarire generala. Si impotriva lor, Tribunalul Dolj a emis mandate de arestare preventiva in lipsa, pe o durata de 30 de zile.

Membrii grupului sunt cercetati pentru savârsirea infractiunilor de constituire a unui grup criminal organizat si cultivare fara drept de plante cu continut stupefiant, fapte pentru care risca pâna la 20 de ani de inchisoare. Elvetianul arestat mai face obiectul cercetarilor in alt dosar, pentru vatamare corporala din culpa, iar Verginica-Cristina Mosbacher mai este cercetata pentru fals, uz de fals si trecere ilegala a frontierei de stat.

Cea mai importanta captura a anului

Captura politistilor de la BCCO Craiova este cea mai importanta de acest gen din 2006. Cei doi cetateni straini se afla in România din luna mai. Au incercat in multe locatii, in Gorj si Mehedinti, stabilindu-se pâna la urma in Dolj. Plantele de canabis obtinute de ei la Melinesti par sa fie de tipul sinsemilla, cea mai performanta planta de canabis din zilele noastre, selectionata special pentru a avea un ritm de crestere rapid si pentru a oferi stari euforizante foarte puternice consumatorilor.

[GAZETAR]

"Regele" hackerilor face bani dand sfaturi si spargand controlat retele

23 august 2006

Dupa ce l-au arestat, i-au interzis sa se apropie timp de doi ani de orice telefon, de teama ca ar putea declansa un razboi mondial sau ca, in cel mai bun caz, ar fura toata baza de date a Fondului de Pensii American.

A spart baza de date a Pentagonului, iar in timp ce FBI-ul lucra la dosarul sau, fisierele cu numele lui se stergeau imediat dupa ce erau scrise. A intrat in reteaua publica de telefonie a SUA si, amuzandu-se pe seama celor care sunau sa intrebe un numar de telefon, le raspundea sec: "De ce va intereseaza numele lui Smith? Nu mai bine mergeti sa serviti un Coke?"

E vorba de unul dintre cei mai mari hackeri ai tuturor timpurilor, pe nume Kevin Mitnick.
El face acum milioane de dolari doar povestind "cum facea" sa sparga site-uri aparent inexpugnabile. Nascut in 1963, Mitnick a fost cond**nat la 18 ani de inchisoare pentru furtul si distrugerea de date din reteaua unui operator de telecomunicatii.

"Ma enervasera", a explicat el la interogatoriu. In 1983, a fost acuzat de patrunderea ilegala in reteaua Pentagonului. Oricum, cativa ani mai tarziu, i se sterge in mod misterios orice urma de "criminal record" din arhiva Politiei.

A spart computerul personal al celui mai tare expert in securitatea retelelor

Dupa alti patru ani, Mitnick e cond**nat pentru furt de software de la compania Santa Cruz Operations (SCO). Face un an de inchisoare si sase luni de consiliere pentru "dependenta de computer".

Apoi, este banuit din nou de hacking. FBI emite un mandat de arestare, dar Mitnick dispare. Timp de doi ani este urmarit prin toata America. In ziua de Craciun a anului 1994, Mitnick sparge computerul personal al celui mai tare expert in securitatea retelelor, Tsutomu Shimomura. Dupa doua luni, Shimomura ii ia urma si este arestat de FBI. Face alti 5 ani de inchisoare. Adunate, pagubele lui Mitnick fac cam 80 de milioane de dolari.

Cum sa utilizezi ingineria sociala pentru a pacali oameni

Acum, Mitnick face bani din conferinte. E director executiv al companiei de securitate Defensive Thinking si a mai infiintat firma Mitnick Security. Uneori - si asta doar la cererea expertilor - conduce atacuri supravegheate asupra retelelor unor companii pentru a depista punctele slabe din sistemul de securitate.

Autor a doua carti, in "The Art of Deception" (Arta manip..arii), el trateaza modul in care un hacker se foloseste de ingineria sociala pentru a pacali oamenii sa ofere informatii. In "The Art of Intrusion" (Arta spargerii), Mitnick insusi intervieveaza alti hackeri celebri si analizeaza in detaliu modul de operare al acestora.

sursa: stiri.acasa.ro/stiri/15692.html

[GAZETAR]

dosariada

....si ANDREI PLESU

citeste mai jos:
www.gardianul.ro/2006/08/09/dezvaluiri-c11/stimate_tovarase_secretar_general_-s83311.html

[GAZETAR]

Falsificatori de carduri - trimisi in judecata

Iuliana ROSCA/GdS

Antena descoperita la perchezitia facuta de oamenii legii
Sapte falsificatori de carduri au fost trimisi in judecata, dupa ce au golit mai multe conturi ale unei banci din Statele Unite ale Americii folosind carduri contrafacute, realizate chiar in locuinta unuia dintre infractori.

Biroul de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism impreuna cu politistii Serviciului de Combatere a Criminalitatii Organizate al Inspectoratului Politiei Judetene (IPJ) Vâlcea au finalizat cercetarile in cazul unor falsificatori de carduri, fiind dispusa trimiterea in judecata a acestora. Persoanele in cauza sunt: Dumitru B. (42 de ani), Constantin V. (24 de ani), ambii se afla in stare de arest preventiv, Marius B. (18 ani), Ovidiu T. (22 de ani), toti din comuna Orlesti, judetul Vâlcea, Daniel M. (20 de ani), din municipiul Râmnicu Vâlcea, Bogdan B. (24 de ani), din municipiul f*garas, si Adrian R. (22 de ani), din Târgoviste, judetul Dâmbovita.

Surprinsi in flagrant

Politistii din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalitatii Organizate al IPJ Vâlcea au fost sesizati cu privire la faptul ca pe 23 septembrie 2005 au fost surprinsi in flagrant Constantin V. si Daniel M. in timp ce incercau sa retraga sume de bani in numerar din ATM-ul Bancii Transilvania, situat pe raza municipiului Râmnicu Vâlcea, prin intermediul unui instrument de plata contrafacut. „In timp ce primul inculpat tasta codul pin, iar cel de-al doilea asigura paza, au fost surprinsi in flagrant de agenti de politie carora inculpatii le-au dat explicatii evazive si contradictorii consemnate intr-o prima declaratie a lui Constantin V., precum si in procesul-verbal intocmit in acele imprejurari. In ceea ce priveste acest card bancar s-a stabilit ca a fost emis in forma sa autentica de Banca Transilvania in anul 2003 si utilizat de titularul sau pâna in luna martie sau aprilie a anului 2005, când l-a pierdut, apoi, dupa ce s-au efectuat demersurile necesare in vederea blocarii lui, pe banda sa magnetica s-au inscris in mod fraudulos datele de identificare si de securizare ale unui instrument de plata electronica emis de Bankers Bank din Statele Unite ale Americii“, a declarat subcomisarul Marcel Sardaru, purtatorul de cuvânt al IPJ Vâlcea.

Perchezitii la domiciliile falsificatorilor

In urma perchezitiei domiciliare efectuata la locuinta din Râmnicu Vâlcea a inculpatului Daniel M. s-au descoperit echipamente hardware si software detinute in vederea falsificarii instrumentelor de plata electronica. „De asemenea, la perchezitia domiciliara autorizata de Tribunalul Vâlcea in locuinta inchiriata de Dumitru B. s-au descoperit 20 de instrumente falsificate de plata electronica, peste 1.000 de date de identificare si securizare referitoare la carti de credit inclusiv codul PIN apartinând unor banci din Statele Unite ale Americii, echipamente software de falsificare a acestor instrumente, respectiv programe de instalare si utilizare a unor dispozitive de falsificare a instrumentelor de plata, alte programe folosite la lansarea de licitatii fictive pe internet, o antena, doua calculatoare, telefoane mobile si nenumarate cartele preplatite. Cu alte cuvinte, o adevarata industrie prolifica de lansare a licitatiilor electronice frauduloase si de falsificare a cardurilor bancare“, a mai spus Marcel Sardaru. In luna aprilie 2006, pe fondul unei ofensive de amploare a organelor judiciare impotriva unor persoane din municipiu care comiteau infractiuni informatice, Dumitru B. a ascuns calculatoarele, dispozitivul de falsificare a cardurilor si alte echipamente la locuinta lui Ovidiu T., din comuna Orlesti, judetul Vâlcea, de unde au fost recuperate ulterior de politisti. Din interpretarea probelor administrate in cauza si a situatiei de fapt descrisa rezulta ca s-a administrat un material probator, in sensul ca s-au efectuat cinci perchezitii domiciliare, trei perchezitii informatice, o constatare si o expertiza criminalistica, au fost audiati martori, s-au solicitat date si informatii de la banci, companii de carti de credit, precum si de la Biroul Serviciului Secret din cadrul Ambasadei SUA la Bucuresti.

www.gds.ro/Eveniment/2006-08-24#articolNr56933

[GAZETAR]

Bauturile fara zahar ingrasa

24 August 2006
Mihaela Naftanaila
www.evz.ro/article.php?artid=269600

In loc sa ajute la tinerea sub control a greutatii, acestea cresc pofta de mancare.

Bauturile carbogazoase dietetice nu slabesc, ci ingrasa. Asa arata un studiu realizat anul trecut de cercetatorii americani de la Centrul de Stiinta al Sanatatii din cadrul Universitatii Texas.

Ghidurile pentru bauturi ale Autoritatii Nationale pentru Controlul Medicamentelor si Alimentelor din SUA (FDA) nu contraindica insa aceste bauturi, dar limiteaza consumul zilnic la un litru pentru cele fara cofeina si la numai jumatate de litru pentru cele de tip "cola". Specialistii in alimentatie se impart si ei in tabere pro si contra consumului.

"Pot tulbura metabolismul"

Studiul americanilor de la Universitatea Texas a fost realizat pe un lot de peste 1.500 de subiecti. Experimentul a durat opt ani, fiind efectuat pe caucazieni si hispanici cu varste cuprinse intre 25 si 64 de ani. Pentru persoanele care consuma cu regularitate bauturi carbogazoase dietetice riscul de a deveni supraponderale sau obeze a fost cu 36,5% mai mare si cu 57% mai mare pentru cei care consumau mai mult de doua doze zilnic.

Specialistii care se opun consumului bauturilor "light" sustin ca acestea au in compozitie indulcitori care cresc pofta de "dulce", ceea ce poate duce la ingrasare. "Chiar daca nu au calorii, aceste bauturi pot tulbura metabolismul. Sunt contraindicate in special gravidelor si copiilor in crestere", afirma Gheorghe Mencinicopschi, specialist in alimentatie si director al Institutului de Cercetari Alimentare din Bucuresti.

Alti specialisti, parteneri in campania ReductoStart, gasesc mai degraba o explicatie de ordin psihologic. "Persoanele care consuma astfel de bauturi au tendinta sa devina mai putin atente cu numarul caloriilor din mancare si astfel se produce o crestere in greutate", considera Aurelian Raneti, medic primar endocrinolog cu specializare in nutritie, la Spitalul Militar Central "Carol Davila" din Bucuresti.

Papilele gustative sunt satisfacute temporar de gustul bauturilor dietetice, insa creierul "tanjeste dupa energia obtinuta din calorii", el fiind mai greu de pacalit.

Astfel, o persoana care consuma bauturi dietetice la o masa considera ca este acceptabil sa compenseze numarul redus de calorii cu o mancare mai bogata din punct de vedere energetic.

Nu indulcitorii cresc pofta de mancare, ci acidul

Adeptii bauturilor fara adaos de zahar sustin ca substantele pe care le contin acestea nu cresc pofta de mancare, fiind chiar recomandate, mai ales pe caldura, in timpul verii.

"Cand vine vorba de apetit crescut, acesta se datoreaza acidului pe care il contin unele dintre bauturi. "Bulele" maresc secretia gastricasi stimuleaza apetitul, dar substantele din bauturile light nu au legatura cu ingrasatul", este de parere nutritionistul Eduard Adamescu, de la Spitalul "Malaxa" din Bucuresti. Medicul recomanda insa consumul ponderat: nu mai mult de un litru pe zi la cele fara cofeina si nu mai mult de 0,5 litri la cele cu cofeina.

[GAZETAR]

Craiovita Noua, esec arhitectonic

Cristina BITU/GdS

Apartamentele cu vedere la blocul vecin sunt si azi ocolite
De la schite si machete cu blocuri, scoli si locuri de joaca pâna la „cutiile“ gri si neprimitoare din mai toate cartierele de azi, drumul catre urbanizare a avut in anii comunismului mai multe coborâsuri decât suisuri si a cotit-o si spre forme violente. Unul dintre exemplele semnificative de urbanizare excesiva este cartierul Craiovita Noua.

Pe la mijlocul veacului trecut, Craiova avea aspectul unui oras semiagrar, cu canalizare si apa curenta in perimetre limitate, cu strazi principale si ulite inguste de mahala.
Pentru un oras cu peste 84.000 de locuitori si cu tendinte evidente de expansiune, Cetatea Banilor avea nevoie de locuinte in care sa se mute taranii „orasenizati“ de partid, ce lucrau pe platformele industriale.
Moda europeana de dupa cel de-al doilea razboi mondial, când locuintele colective erau puse la mare pret, a prins si la edilii craioveni si in scurt timp au aparut pe hârtie cartiere intregi de blocuri proiectate de arhitectii de la Institutul de Proiectare Judetean (IPJ), pe atunci singurii in masura sa-si dea cu parerea despre sistematizarea orasului.
Traseul de la ideile puse pe hârtie de specialistii de la IPJ la constructiile rasarite precum ciupercile dupa ploaie in toate punctele cardinale ale orasului la 30 de metri distanta una de cealalta a aratat insa faptul ca, indiferent de administratia care a venit la cârma orasului in timpul regimului comunist, „practica ne omoara“.

Premiul I la urbanism pentru planurile Craiovitei

Unul dintre cele mai noi din oras, cartierul Craiovita Noua s-a vrut a fi un model de urbanizare care trebuia sa serveasca drept exemplu pentru urmatoarele prefaceri ale Baniei.

Constructia primelor blocuri din cartierul muncitoresc de la periferia Craiovei, care se intindea pe 160 de hectare pline de balarii, a inceput in 1971 si a urmat planurile arhitectilor Georgeta si Viorel Voia, pe atunci angajati ai IPJ. Macheta cartierului, finalizata in acelasi an cu inceperea constructiei si laureata cu Premiul national de urbanism, prevedea ridicarea de locuinte suprapuse pentru aproximativ 120.000 de persoane, parcari, scoli, licee, hotel, magazine, saloane de coafura, policlinica, chiar si un parc cu strand in care se puteau practica sporturi nautice, adica tot ceea ce este necesar unui adevarat oras inclus in alt oras. Cei doi specialisti au calculat dotarile de vis ale „oraselului“ atât de exact incât se stia la un moment dat câte scaune sunt necesare la dentist la fiecare mie de locuitori.

Cartierul-dormitor, neterminat si azi

Daca pe hârtie cartierul promitea sa fie unul dintre cele mai reusite ale Craiovei, in practica lucrurile s-au dovedit a sta un pic altfel decât planuisera sotii Voia. Lucrarile din cartier au inceput de la periferia acestuia, zona care fusese prevazuta numai cu blocuri, iar pe parcursul anilor proiectul pentru centrul civic al cartierului, care cuprindea magazinul universal, policlinica, scoli si licee a fost abandonat. Georgeta Voia isi aminteste ca, de la inceputul anilor '70 pâna in decembrie 1989, autoritatile au amânat mereu lucrarile la zona centrala, preferând sa indeseasca blocurile din jurul acesteia. Nici revolutia nu a rezolvat prea multe dintre problemele celui mai mare cartier al Baniei, iar anul de gratie 2006 i-a gasit pe locuitorii zonei traind intr-un cartier-dormitor, in aproximativ aceleasi conditii ca pe vremea „impuscatului“. „Tovarasii“ de ieri si de azi au fost pesemne de parere ca muncitorimea craioveana care a pop..at cartierul nu are nevoie de altceva decât de un acoperis deasupra capului.

Craiovita Noua, „copilul“ handicapat al arhitectilor Voia

Esecul arhitectonic reprezentat de Craiovita Noua ii dezgusta si azi pe sotii Voia. Ritmul infernal al lucrarilor (se lucra atât ziua, cât si noaptea, la lumina reflectoarelor), dar si lupta epuizanta contra curentului dusa de arhitecti pentru a diversifica aspectul blocurilor cu pret-plafon care se ridicau in cartier i-au determinat in cele din urma pe cei doi sa renunte la supravegherea constructiei. De la abandonul „copilului“ handicapat, asa cum numeste azi Georgeta Voia cartierul Craiovita Noua, arhitecta nici ca a mai pus piciorul prin zona. Nici craiovenii din clasa muncitoare nu au fost prea incântati de rezultatul planurilor marete de la inceputul anilor '70, iar cartierul a fost ocolit mult timp. Din datele oferite de Directia Regionala de Statistica Dolj reiese faptul ca in prezent nici jumatate din numarul de locuitori trecut in planurile initiale nu populeaza cartierul Craiovita Noua.

Comertul de butic, la loc de cinste in cartier

Lipsa unui centru civic de care sa se poata bucura locuitorii din cartier prin aplicarea principiului „lasa, ca merge si asa“ a avut efecte dezastruoase asupra aspectului general al cartierului, mai ales in perioada postdecembrista. Din lipsa de altceva, cetatenii Craiovitei au inceput sa improvizeze... tot. Au aparut astfel buticuri pline de chinezarii in statiile de autobuz, iar apartamentele de la parterul blocurilor au fost transformate incet-incet in cabinete medicale, saloane de infrumusetare, magazine si orice altceva mai avea nevoie omul de rând ca sa-l scuteasca de drumuri in cartierele invecinate. Problemele din prezent ale cartierului sunt, in rest, cam aceleasi ca si in celelalte zone ale orasului „ctitorite“ in ultimii 50 de ani. Constructiile trântite uneori atât de aproape una de cealalalta incât poti arunca lejer o privire in dormitorul vecinului au sufocat treptat spatiile verzi, si asa insuficiente, iar „dupa blocurile gri“ (cum bine zice cântecul) locuitorii din Craiovita sunt „imbiati“ cu mirosuri grele emanate de ghenele de gunoi.

[GAZETAR]

Valea Rosie, cobaiul cartierelor muncitoresti

Cristina BIÞU/GdS

Unul dintre cele mai vechi cartiere de blocuri-tip din Craiova, Valea Rosie, a servit inca de la inceput drept cartier „de incercare“ pentru stilul arhitectonic adoptat de „tovarasi“ in cartierele muncitoresti.
Primele locuinte suprapuse ridicate aici imediat dupa venirea la putere a comunistilor au purtat amprenta parerii generale ca pentru o locuinta a taranilor adusi de la munca din câmp in fabricile si uzinele orasului singurul lucru cu adevarat necesar erau peretii care sa-i protejeze de intemperii.
Iar autoritatile s-au gândit ca ar fi bine sa puna in practica aceasta idee care, in plus, ar fi facut o economie substantiala la bugetul destinat constructiei de locuinte.
]Astfel au aparut blocurile proiectate cu confort I, II si III cu apartamente repartizate muncitorilor de pe platformele industriale ale orasului.
Reducerea bugetara planuita a fost insa atât de drastica in cazul blocurilor de confort III incât s-a renuntat la instalarea de usi si ferestre, iar familiile care s-au mutat in apartamentele minuscule au fost nevoite sa isi decimeze veniturile pentru reamenajarea locuintei.

Gaini si porci in blocurile „ventilate“ natural

Nemultumirile iscate in rândul oamenilor repartizati in apartamentele cu aerisire „din partea casei“ au determinat in cele din urma autoritatile sa renunte la blocurile cu confort scazut. Situatia oamenilor simpli, mutati de voie sau de nevoie in locuintele cu standarde doborâte la pamânt, nu s-a schimbat insa prea mult dupa schimbarea de atitudine a celor care taiau si spânzurau in administratia judetului.
Obisnuiti cu ograda proprie, in care fiecare taran harnic isi crestea oratanii numai bune de fript, si nefamiliarizati cu zburatoarele de galantar, oamenii cu putina stiinta de carte au considerat ca fiind propice conditiile gasite in apartamente pentru infiintarea unei gospodarii neaose.
Martor al acestor aspecte cel putin neobisnuite din viata urbana a fost si arhitectul Ion Danciulescu, pe atunci angajat al Institutului de Proiectari Judetean, care fusese desemnat sa proiecteze blocurile cu standard I ce urma sa intregeasca zona.
Acesta povesteste ca inca dinainte de venirea sa in cartier, la sfârsitul anilor '70, oamenii isi amenajasera pe lânga blocuri cotete pentru gaini si porci, iar glasul orataniilor se auzea si din apartamentele locatarilor.

Certurile din Valea Rosie, amplificate de blocuri

Zona in care Ion Danciulescu fusese desemnat sa proiecteze blocuri i-a devenit draga tânarului arhitect, iar acesta s-a hotarât sa se mute in Valea Rosie.
Mare greseala!, spune acum specialistul. Un ordin venit „de sus“ a impus arhitectului sa proiecteze locuintele in asa fel incât blocurile sa inchida spatiile verzi, iar zona a devenit un adevarat labirint compus din constructii paralelipipedice.
In plus, spatiul dintre blocurile asezate sub forma de patrat a capatat o rezonanta acustica atât de mare incât orice discutie in contradictoriu a vecinilor se auzea ca o adevarata cearta pentru locatarii blocului de vizavi.
Alt dezavantaj reprezentat de cartier si simtit de arhitectul Danciulescu pe propria piele la cutremurul din 1977 este riscul seismic destul de ridicat al blocurilor construite in anii '50, risc constatat si in urma expertizelor tehnice.
Acesta a fost si motivul pentru care proiectantul a hotarât la un moment dat sa paraseasca zona si sa se mute intr-un cartier mai linistit.

Stadionul „Electro“, gazda pentru ASF Mârsani

In afara „micilor“ lipsuri pe care le-au gasit la fata locului, oamenii trimisi cu repartizare in Valea Rosie au fost incântati de dotarile cu care a fost prevazuta zona, dotari care le depaseau pe cele ale altor cartiere craiovene.
Asa se face ca, in prezent, Valea Rosie se situeaza pe locul cinci in topul cartierelor craiovene cu cel mai mare numar de locuitori, cu o pop..atie de peste 25.000 de oameni.
La acest fapt a contribuit intr-o masura semnificativa si amplasarea in cartier a unui stadion cu dotari minime unde microbistii de toate vârstele si categoriile sociale veneau sa urmareasca echipa a doua a Baniei, Electroputere.
Importanta stadionului a crescut mai ales odata cu promovarea echipei in prima divizie, când iubitorii de fotbal aveau ocazia sa vada aici meciuri cu un nivel competitional ridicat.
Atentia asupra Stadionului „Electro“ nu a avut insa viata prea lunga.
In zilele noastre, arena pe care altadata se bateau echipe importante gazduieste echipe de Liga a III-a sau de Divizia D, precum Armata, ASF Mârsani sau AS Prometeu, iar scândurile pe care se asezau odinioara mii de spectatori nu au mai fost reconditionate de ani buni.

Mall-ul, noul punct de atractie al cartierului?

Sperante pentru revigorarea zonei mai sunt insa.
Recent, omul de afaceri craiovean George Ilinca impreuna cu un grup de investitori greci au decis ridicarea in zona strazii Caracal a primului mall din Banie.
Pe lânga crearea de locuri de munca, magazinul ar putea readuce in cartierul Valea Rosie forfota de altadata, dar si o schimbare in viata comerciala a zonei.
Ramân insa multe alte probleme stringente la care autoritatile va trebui sa gaseasca, mai devreme sau mai târziu, o rezolvare. Printre acestea se numara reabilitarea blocurilor cu risc seismic crescut, amenajarea unui parc („uitat“ de mai-marii vremii pe hârtie) sau inmultirea spatiilor verzi din cartier.

[GAZETAR]

Parcul „Romanescu“, perla Craiovei

Adrian DINU/GdS

Podul suspendat din Parcul „Romanescu“ Prea putini dintre craiovenii care se plimba astazi pe aleile din Parcul „Romanescu“ stiu ca fiecare arbust sau copac din jurul lor a fost plantat cu un secol in urma, dupa un plan realizat de un arhitect francez.

Cel mai important si mai mare parc al orasului este, indiscutabil, Parcul „Romanescu“.
Amplasat in partea de sud a municipiului, la capatul strazii Calea Unirii, mai este cunoscut si sub denumirea de Parcul „Bibescu“ sau Parcul Poporului. Poate fi considerat drept cea mai grandioasa realizare arhitectonica a Craiovei din ultimele veacuri.


Un proiect medaliat cu aur

La inceput s-a numit Parcul „Bibescu“ pentru ca a fost amplasat pe un teren cumparat in 1853 de Primaria Craiova cu suma de 12.000 de galbeni de la Iancu Bibescu, fratele domnitorilor Grigore Bibescu si Barbu Stirbei.
Initial, pe locul respectiv s-a aflat casa lui Iancu Bibescu, in mijlocul unei gradini, iar ulterior primaria a amplasat aici grajdurile comunale, precum si serviciile de ecarisaj si de vidanjare ale municipalitatii.

La sfârsitul secolului al XIX-lea, pe când era primar al Craiovei, Nicolae Romanescu a avut initiativa amenajarii unui mare parc destinat recreerii craiovenilor. Comanda a fost incredintata in 1899 arhitectului peisagist francez Emil Redont. La Expozitia Universala de la Paris din 1900, planurile acestui parc au obtinut medalia de aur.

Lucrarile de amenajare au inceput in anul 1901, sub conducerea lui Redont, asistat de alti doi arhitecti peisagisti francezi, Jules Redont (fratele lui Emil) si Emil Pinard.
Dupa doi ani, lucrarile erau finalizate.
Inaugurarea parcului s-a facut in mai 1903, iar serbarile prilejuite de acest eveniment au durat doua saptamâni.

Amenajare pentru generatiile viitoare

Parcul se intinde pe o suprafata de 90 ha, la care se adauga cele 4 ha de luciu de apa si 20 ha ale hipodromului.
Cu un secol in urma, au fost plantati aici peste 50.000 de puieti de arbori si arbusti ornamentali, multi dintre ei apartinând unor specii care au necesitat o ingrijire speciala, fiind foarte greu de adaptat.
S-au amenajat totodata lacul si cele doua insule, râul, podetele, micile cascade, aleile si drumurile.
Tot atunci au fost facute „Podul suspendat“, cu cele doua splendide porticuri ale sale, „Castelul fermecat“ (construit ca si când ar fi o ruina a unui castel medieval), Rotonda, tarcul pentru cerbi, grota ursilor, restaurantul de pe malul lacului, plus chioscuri, refugii, sere si un debarcader.
Si astazi mai rezista imitatiile de stânci si trunchiuri de arbori, la care s-a folosit betonul armat, un material destul de nou pentru acele vremuri.

Fiecare metru patrat de teren a fost gândit si amenajat.
Pamântul a fost ingrasat, s-au facut nivelari ori, dimpotriva, s-au ridicat mici dealuri, s-au introdus aproximativ 8 km de conducte pentru udarea vegetatiei.
Aleile si potecile, insumând peste 35 km, au fost concepute in asa fel incât sa permita vizitatorilor sa observe anumite aspecte ale vegetatiei.
Planul acestui parc a fost special gândit de arhitectii francezi in functie de cum ar arata peste zeci de ani arborii de aici si ce efecte peisagistice vor da culorile vegetatiei in diferite anotimpuri.

Pe lac au inceput sa infloreasca nuferii si sa alunece gratios lebede albe.
Gradina zoologica a devenit si ea un punct de atractie, mai ales pentru copii. In parc au fost amplasate lucrari de arta, indeosebi busturi ale unor personalitati.

Frumusetea de ieri, paragina de astazi

Conceput si realizat ca un parc romantic, adica unul care pare natural, Parcul „Romanescu“ este in realitate amenajat de mâna omului, fiind un unicat in felul lui in România si al doilea parc romantic ca marime din Europa.

La rândul sau, hipodromul de aici este cel mai mare din Balcani.

In 1956, s-a ridicat imprejmuirea parcului si portalul monumental de la intrarea principala.

Incântati si mândri de acesta, craiovenii i-au spus, nu dupa multi ani de la inaugurare, Parcul „Romanescu“, ca un omagiu adus celui care l-a fondat.
Dupa venirea la putere a comunistilor, denumirea a fost schimbata in Parcul Poporului, pentru ca dupa 1990 sa se revina la fostul sau nume.

Vremea a trecut, iar parcul s-a schimbat.
Frumusetea lui este acum umbrita de paragina in care au fost lasate unele dintre realizarile arhitectilor.
Teatrul de vara este departe de ceea ce a fost odata, ajungând un soi de toaleta publica, iar Casa Bibescu - intr-o vreme restaurant, mai apoi un coltisor al artistilor plastici - resimte cele aproape doua secole care au trecut peste ea.
Multi tineri nici macar nu au habar ca doar cu câtiva ani in urma fanfara concerta in fiecare duminica in chioscul special amenajat, spre delectarea vizitatorilor care incercau sa fuga din vâltoarea orasului in acest rai de verdeata.

Si totusi, ceva s-a intâmplat in ultimele luni.
Iarba este tunsa, iar vegetatia este ingrijita de angajatii primariei, care nu stau o clipa locului, de teama unor controale inopinate din partea viceprimarului Gheorghe Nedelescu.
Hipodromul a ramas insa doar o umbra a ceea ce a fost odinioara, cursele de cai din parc fiind acum doar o amintire a unor vremuri indepartate.

Velodromul lui Bulucea

Crezând ca s-ar putea ridica la nivelul predecesorului sau Nicolae Romanescu, fostul primar Vasile Bulucea si-a lasat si el „amprenta“ in acest parc.
A tinut mortis sa faca aici un velodrom, edificiu inutil care a costat miliarde din bugetul urbei, cu toate ca orasul nu avea nevoie de asa ceva.

sursa: www.gds.ro/Actualitate/2006-09-04

[GAZETAR]

Fostul subprefect Groza, amenintat cu cutitul

Aldezir MARIN

Ion Groza a fost amenintat cu un cutit de un tânar craiovean
Fostul subprefect Ion Groza, presedintele PNL - filiala Craiova, a fost injurat si amenintat cu un cutit ieri, in plina zi, pe o strada din municipiu.

Politistii de la Sectia 2 Politie Craiova l-au retinut ieri, in jurul orei 13.50, pe Eugen Dascu, din localitate, dupa ce l-a amenintat cu un cutit pe fostul subprefect Ion Groza.
Incidentul s-a petrecut pe strada Gheorghe Chitu si se pare ca a pornit de la o cearta intre soferi.
„Eram in trafic si, la un moment dat, am intâlnit doua masini stationate care blocau drumul. Le-am zis sa-si mute masinile, iar un barbat care era lânga un automobil a venit la mine, m-a injurat, dupa care a scos cutitul si mi l-a pus in piept.
Am avut noroc cu doi politisti care treceau pe acolo si care l-au dezarmat pe cel care ma ameninta“, a declarat Ion Groza.

Fostul subprefect nu crede ca incidentul de ieri are legatura cu politica si il pune pe seama derbedeilor. „Nu este vorba de vreo rafuiala politica aici. Am fost amenintat de un derbedeu, iar orasul ar trebui curatat de astfel de specimene“, a mai spus Groza.

Politistii fac cercetari

Oamenii legii au confirmat incidentul de ieri si au demarat cercetarile pentru comiterea infractiunii de port ilegal de arma alba. „Astazi (ieri - n.r.), in jurul orei 13.50, un echipaj de siguranta publica aflat in serviciu s-a autosesizat despre o altercatie produsa pe strada Gheorghe Chitu.
La fata locului s-a constatat ca este vorba de o altercatie verbala, fara violenta, iar asupra presupusului agresor a fost gasit un cutit artizanal, cu teaca din fildes.
Continuam cercetarile pentru comiterea infractiunii de port ilegal de arma alba“, a declarat comisarul Constantin Tudor, seful Sectiei 2 Politie Craiova.
Ion Groza a depus o plângere la Sectia 2 Politie. „Eroii“ zilei au fost declarati cei doi politisti comunitari care l-au dezarmat pe Dascu.
Acestia, desi erau in afara serviciului, fiind in drum spre locul de munca, au oprit si au intervenit pentru a aplana conflictul.

Comisarul Constantin Ion, seful Politiei Municipiului Craiova, spune ca astfel de incidente sunt frecvente in Craiova, insa, de multe ori, pedepsele se reduc doar la amenzi. „Politia Municipiului, dar si jandarmii au facut foarte multe constatari de port ilegal de arma alba.
Pâna acum, chiar daca noi inaintam dosarele la Parchet cu propunere de trimitere in judecata, au fost date numai amenzi administrative in astfel de cazuri.
Si in cazul incidentului de astazi (ieri - n.r.) vom inainta dosarul Parchetului cu propunere de trimitere in judecata“, a declarat Constantin Ion.

[GAZETAR]

Naturalistul Steve Irwin, invins de o pisica de mare

[/center]
Australia, devastata de moartea «Vanatorului de crocodili»
05.09.2006

S-a asternut tristetea în rândul milioanelor de tele-spectatori care urmareau cu sufletul la gura aventurile faimosului naturalist si realizator de documentare Steve Irwin. „The Crocodile Hunter“, cum era cunoscut în lumea întreaga, a încetat din viata, ieri dimineata, în urma unui incident petrecut în apele din nordul Australiei, ucis de una dintre cele mai putin agresive fiinte: pisica de mare.

Potrivit autoritatilor locale, el a fost întepat de o pisica de mare veninoasa. Steve Irwin, în vârsta de 44 de ani, tocmai pregatea un documentar despre lumea animalelor marine la Port Douglas Bat Reef.

Presa australiana informeaza ca Irwin facea scufundari în largul orasului Port Douglas, la nord de Cairns, când a avut loc incidentul, azi dimineata. Serviciul de ambulanta a confirmat ca a primit un apel, luni dimineata, în larg de Port Douglas, victima fiind deja decedata.

Irwin era directorul parcului zoologic australian din Queensland, Brisbane. El si sotia sa, Terri Irwin, de origine americana, au devenit cunoscuti în toata lumea cu emisiuni despre viata animalelor salbatice si în special a crocodililor.

Steve Irwin si-a gasit sfârsitul în apropierea Marii Bariere de Corali, în timp ce lucra, fara sa stie, la ultimul film.
Pisica de mare este un peste oceanic inofensiv, dar in coada are unul sau doi tepi ososi, foarte ascutiti, care sunt veninosi.

citeste mai mult:
www.gardianul.ro/2006/09/05/media_cultura-c20/naturalistul_steve_irwin_invins_de_o_pisica_de_mare-s83816.html

VIDEO:
www.evz.ro/article.php?artid=270899

[GAZETAR]

ANCHETE - Marti, 5 septembrie 2006

La Predeal s-a furat o strada

La instigarea a doi samsari de terenuri, un expert tehnic judiciar topograf si experti din Primaria Predeal au sters de pe harta orasului-statiune o artera de circulatie.
In acest mod, Nicolae si Lascar Veniamin au devenit proprietari pe un teren de mare valoare, apartinand domeniului public, pe care l-au acaparat peste noapte.
Cu toate acestea, de la Oficiul de cadastru Brasov am aflat ca "Str. G. Cosbuc - drum de pamant" apare inca in planul intravilan al statiunii.
Instantele de judecata brasovene au dat in prima faza castig de cauza smecherilor, fiind induse in eroare, cu buna stiinta, de expertul Radu Popa.
Cei care au amenajat un drum pietruit de servitute pe fostul amplasament al Str. Cosbuc cer sa se faca lumina in acest caz, precum si ridicarea dreptului expertului de libera practica.


In anul 2001, Mircea Gabriel Victor Oprescu si Dan Claudiu Parau au cumparat 1000 mp in Predeal, pentru a ridica un duplex de vacanta.
Au obtinut toate avizele necesare constructiei, in acel moment constatand ca Planul de situatie aprobat de Primaria Predeal mentioneaza ca drum de servitute o varianta laterala, din Str. Soarelui.
Numai ca acest drum, lat de 3,5 m si lung de aproape 26 m, nu putea fi practicat din urmatoarele motive:

1. O buna bucata din calea de acces ar afecta terenul proprietarului Culerdea

2. O alta portiune ar afecta, in mai mica masura, o alta proprietate apartinand unei societati comerciale din Galati

3. Pentru crearea unei cai de acces in acest loc este necesara mutarea unui camin de gaz

4. Sunt necesare lucrari de nivelare a terenului.

citeste mai mult:
www.ziua.ro/display.php?id=206650&data=2006-09-05

[GAZETAR]

Ministrul Justitiei, Monica Macovei, solicita Consiliului Superior al Magistraturii sa ia in discutie situatia presedintilor Curtii de Apel Craiova si Tribunalului Dolj,
considerand ca exista suficiente argumente in vederea sesizarii din oficiu a CSM, conform art. 51 alin. 2 din Legea 303/2004, pentru revocarea din functie a acestora, in baza lit. b - exercitarea necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale", se arata intr-un comunicat al MJ.

Nici un calculator instalat

Ministrul Justitiei a efectuat luna trecuta o vizita la Curtea de Apel Craiova, Tribunalele Olt si Dolj, Judecatoriile Slatina si Bals pentru a vedea modul in care sunt utilizate computerele furnizate pentru toti judecatorii din tara.
Potrivit Mediafax, Macovei a constatat ca cei doi presedinti - ordonatori de credit - nu s-au implicat in realizarea obligatiilor de instalare a echipamentelor primite in raza instantelor din circumscriptiile respective.
Astfel, nici unul din calculatoarele livrate in luna martie a acestui an nu fusese instalat la Tribunalul Dolj, nici la judecatoriile din circumscriptia acestuia.
Echipamentele erau pastrate in ambalajele originale fie in birourile presedintilor de instanta, fie incuiate intr-o camera de la subsol.
Situatia constatata in 25 august a fost raportata de catre cei doi presedinti de instanta ca fiind remediata partial la data de 30 august 2006, cand o parte a calculatoarelor a fost instalata.

[GAZETAR]

Mafia patronata de fostul director SRI, Virgil Magureanu

Fostul director SRI, Virgil Magureanu, si acolitii sai au falimentat Rafinaria Petrolsub din Suplacu de Barcau (jud. Bihor).
Una din firmele controlate de Virgil Magureanu este EURO TRADING CHEMICALS.
Prin intermediul acestei societati, Virgil Magureanu a reusit, în cursul anului 1995, sa intre în posesia unei Rafinarii cu mai putin de 10 miliarde de lei.
Rafinaria Petrolsub din Suplacu de Barcau are o capacitate de prelucrare a întregului titei extras din acea zona.
Mentionam faptul ca în primavara anului 1995 salariatii Petrolsub au facut demersuri pentru a prelua pachetul majoritar de actiuni pus în vînzare, initiativa ramasa fara rezultat, întrucît Fondul Proprietatii de Stat a vîndut 50,992% din actiuni catre EURO TRADING CHEMICALS.
Pentru cele 50,992%, firma lui Virgil Magureanu a platit derizoria suma de 9,7 miliarde de lei. Fondul Proprietatii de Stat a motivat ca a fost preferata firma lui Magureanu pentru ca este vorba de un investitor strategic.
Precizam ca la acea vreme Virgil Magureanu era directorul SRI si controla, prin diferiti functionari, Fondul Proprietatii de Stat.
În cursul anului 1997, pîna ca Virgil Magureanu sa demisioneze din functia de director SRI, o alta societate controlata de acesta, EURO HOUSE 2000 SRL, a cumparat înca un pachet din actiunile Petrolsub, iar, în 1998, EURO TRADING CHEMICALS a vîndut majoritatea actiunilor unui off-shore, FERTINVEST HOLDING LIMITED, cu sediul în British Virgin Islands. citeste mai mult:
www.ziarultricolorul.ro/eveniment.html?aid=2711