comentam evenimentele

[GAZETAR]

Presedintele Basescu si capii PD discuta in gura mare secrete de stat si planuri politice la un sprit
Mihai SOMFELEAN | 11 septembrie 2006

Daca esti norocos, poti afla intr-o carciuma, chiar de la sursa, cu cateva luni inainte, care sunt planurile presedintelui Traian Basescu, informatii care tin de siguranta nationala si instructiunile pe care le traseaza liderilor PD. Un om norocos, daca se poate spune asa, este Nicolae Vulpe, un tanar care lua masa, sambata, pe la ora 13, la carciuma "Potcoava", din Giulesti. Ceea ce nu a putut visa vreodata, Nicolae s-a trezit coleg de restaurant cu primul om in stat, care a venit la chefuit alaturi de ministrul de Interne, Vasile Blaga, primarul Capitalei, Adriean Videanu, si ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. Asa a putut afla, chiar de la protagonisti, cine va fi numit sef al Statului Major General in locul lui Eugen Badalan, care este preferinta lui Basescu pentru sefia SRI si ce se va mai intampla cu alegerile anticipate.

citeste mai mult:
www.gindul.ro/articol_14481/presedintele_basescu_si_capii_pd_discuta_in_gura_mare_secrete_de_stat_si_planuri_politice_la_un_sprit.html

[GAZETAR]

Bulina rosie pe taxiurile bucurestene

Antoaneta Etves
--------------------------------------------------------------------------------

Pretul unei calatorii cu taxiul afisat pe o bulina de o anumita culoare si reducerea tarifului maxim la jumatate sint prevederile din noul proiect de reglementare a taximetriei.

Pretul maxim pentru un kilometru parcurs cu taxiul in Bucuresti va fi de 35.000 de lei, fata de 80.000 in prezent, potrivit unui proiect de modificare a regulamentului de taximetrie, propus de Comisia de Transporturi a Primariei. „Am primit mii de cereri din partea bucurestenilor, cele mai multe fiind ale celor care au fost trasi pe sfoara.
Noile reguli vor intra in vigoare de la mijlocul lunii octombrie.
Ele vor combate evaziunea fiscala si vor reduce numarul celor care percep tariful maxim“, ne-a declarat Stefan Pirpiliu, seful Directiei de Transport.
Potrivit acestuia, in prezent nu se stie citi taximetristi folosesc tariful maxim, pe motiv ca legea actuala nu stipuleaza declararea tarifului practicat.
Actul normativ prevede trei tipuri de tarife: de zi, de noapte si maxime.

Bulina rosie pentru suprapret

Taximetristii care practica preturile maxime, adica intre 30.000 si 35.000 de lei, vor trebui sa aiba lipita pe portiera masinii o bulina rosie.
Cei care au afisata bulina de culoare galbena percep intre 15.000 si 30.000 de lei pe kilometru.
Taxiurile cu bulina verde sint cele mai ieftine, tariful maxim fiind de 15.000 de lei.

Potrivit lui Stefan Pirpiliu, la dezbaterea care va avea loc miercuri se va lua in discutie si modificarea citorva articole din legea taximetriei.
Autoritatile promit sa micsoreze pedepsele pentru evaziune fiscala.
Astfel, soferii de taxi care merg fara sa porneasca aparatul risca sa ramina fara autorizatie doar pentru trei luni, fata de un an, prevederea in vigoare.
In prezent, in Capitala exista aproximativ 9.500 de taxiuri autorizate.

Serviciul de taxi va fi concesionat

Municipalitatea vrea sa scoata la licitatie licentele de taximetrie. „Vom concesiona acest serviciu pentru o perioada de zece ani“, a mai explicat Pirpiliu.
Potrivit acestuia, noul proiect prevede elaborarea unui studiu care sa arate pretul pe care trebuie sa-l plateasca un taximetrist municipalitatii, pentru a putea practica taximetria in Capitala.
„Pe baza studiului, vom putea stabili valoarea serviciului.
Cei care practica aceasta meserie au obtinut autorizatia aproape pe gratis.
Platesc doar 800.000 de lei vechi pe an“, a declarat seful Directiei de Transport.
www.cotidianul.ro/index.php?id=6935&art=17499&cHash=f91071e189

[GAZETAR]

Afacerea MediaPro

citeste Dosarele Media Pro:
www.bursa.ro/cotidian/?pag=mediapro

[GAZETAR]

40 de camere video vor impânzi Bania

Rodica MITROI

Oficialii din Banie sunt hotarâti ca pâna la sfârsitul anului sa amplaseze camere de supraveghere in zonele critice din oras. Pentru aceasta investitie, autoritatile locale au prins in buget 1,5 miliarde de lei, banii cu care ar trebui achizitionate aparatele.
„Am luat legatura cu o firma specializata din Bucuresti pentru a sti cum sa implementam acest proiect.
Din pacate, fiind vorba de o premiera, nu am putut primi prea multe amanunte, pâna in prezent, in tara, fiind amplasate doar camere video pentru radare.
Noi vrem in primul rând sa identificam producerea de infractiuni la capitolul gospodarie comunala“, a declarat viceprimarul Gheorghe Nedelescu.

In urma calculelor realizate de functionarii primariei s-a constatat ca ar fi nevoie de aproximativ 40 de camere, care vor fi camuflate. In urmatoarele saptamâni va fi realizat si un studiu de fezabilitate pentru a sti cu precizie care sunt zonele din oras ce necesita camere de supraveghere.

[GAZETAR]

Mansardarea blocurilor ascunde saracia craiovenilor

Crina RAICEA

In Craiova sunt doar patru blocuri care au fost mansardate
Usa de aluminiu la intrarea in bloc, interfon, instalatii noi si moderne, subsoluri fara apa si sobolani si chiar termoizolatie - toate acestea numai pentru locatarii care opteaza pentru mansardarea blocurilor.
In spatele unei asemenea oferte tentante se ascunde insa o afacere de succes a firmelor care vor construi noi locuinte pe blocurile cu patru - cinci etaje ale Craiovei.

In timp ce guvernul solicita autoritatilor judetene identificarea si expertizarea cladirilor cu risc ridicat de prabusire in caz de cutremur, mansardarea blocurilor subrezite ale Craiovei incepe sa câstige din ce in ce mai multi adepti. Cu toate ca zeci de blocuri pot sa cada in orice moment din cauza umezelii din subsoluri si a modificarilor „dupa ureche“ facute de proprietari in apartamente, mansardarea pare solutia ideala pentru rezolvarea problemei sociale cu care se confrunta cetatenii Craiovei. „In blocurile la care se face mansardare locuiesc in general cetateni saraci, cu datorii la intretinere, care nu au bani pentru refacerea hidroizolatiei si cedeaza dreptul de proprietate asupra terasei unei firme care construieste deasupra locuinte si repara instalatiile, scoate apa din subsol, pune usa de aluminiu la scara si interfon. In alte orase, locatarii negociaza ca in schimbul terasei, investitorul sa faca si termoizolatia blocurilor, deoarece, daca stii sa negociezi, poti obtine multe de la firmele care doresc terasele“, a explicat arhitectul Emilian Stefârta, consilier local, membru al Comisiei Tehnice a Consiliului Local Craiova.

Patru blocuri cu caciulite

Parerea pro mansardare a lui Stefârta are la baza faptul ca arhitectul este un „deschizator de drumuri“ in acest domeniu, acesta proiectând pâna acum doua mansarde, din cele patru care exista in Craiova. „Sunt blocuri care suporta si blocuri care nu suporta mansardarea, dar asta numai un inginer constructor o poate stabili. De exemplu, cele din cartierele Valea Rosie sau Craiovita care au fost afectate de cutremur sau blocurile din caramida nu pot suporta mansardarea, dar aproximativ 60-80% dintre blocuri pot suporta adaugarea unui etaj“, a precizat Stefârta. Si Dumitru Cernatescu, arhitectul-sef al judetului Dolj, se declara un sustinator al mansardarii blocurilor, dar numai dupa expertizarea si analizarea in detaliu a structurii fiecarui bloc. „Pentru a face mansardarea trebuie analizat si expertizat fiecare bloc. Sunt pentru a se utiliza acest spatiu si a se construi aici locuinte pentru ca este pacat sa nu profitam de dotarile blocurilor care fac posibila mansardarea, dar asta numai daca expertiza tehnica nu identifica probleme in structura de rezistenta sau in fundatie“, a spus Cernatescu.

„Toate blocurile au probleme la structura de rezistenta“

Sunt si voci care considera ca nu se poate vorbi de mansardare atunci când blocurile au probleme la structura de rezistenta. „Absolut toate blocurile au probleme la structura de rezistenta. Anii de exploatare proasta si modificarile facute in apartamente au dus la distrugerea structurii de rezistenta si a fundatiei si trebuie facute urgent interventii pentru ca in caz de cutremur nu o sa mai avem ce salva. In prezent nu putem lua in calcul mansardarea lor, ci expertizarea si consolidarea“, a declarat arhitectul Marcel Popescu, presedintele Ordinului Arhitectilor Români - filiala Oltenia. Daca structura de rezistenta a unui bloc poate suporta sau nu mansardarea, aceasta numai o expertiza tehnica o poate stabili, iar daca rezultatul expertizei este favorabil, firma care vrea sa construiasca trebuie sa-i convinga pe locatari sa-i cedeze drepturile asupra terasei.

Dumitru Vintilescu, administratorul Asociatiei de Proprietari 1P din cartierul George Enescu, considera ca locatarii renunta la drepturile asupra teraselor pentru ca sunt fortati de imprejurari. „Pentru ca oamenii nu au bani, sunt fortati de imprejurari sa accepte mansardarea si o data cu aceasta si rezolvarea problemelor din bloc care au costuri prea mari pentru ei. Totul depinde de vointa oamenilor“, a spus Vintilescu.

Craiova, mansardata in doi-trei ani

Si cum vointa oamenilor poate fi usor cumparata, singura autoritate care poate hotari mansardarea blocurilor a caror structura de rezistenta suporta inca un etaj este Primaria Craiova. Deocamdata, aceasta inca studiaza problema mansardarii. „Comitetul tehnic va analiza necesitatea si utilitatea mansardarii blocurilor si in functie de decizia acestuia vom lua in calcul acest aspect“, a declarat viceprimarul Gheorghe Nedelescu. Si daca totul merge bine, in doi-trei ani majoritatea blocurilor din Craiova vor fi protejate de caciulite, in caz contrar vor mai trece cinci decenii pâna când craiovenii vor avea vecini chiar si la etajul cinci. „Dupa ce va trece masa critica, intr-un an-doi se va mansarda toata Craiova, dar daca pastram ritmul in care lucram acum, vor mai trece inca 50 de ani“, a spus Stefârta.

www.gds.ro/Politica%20si%20comunitate/2006-09-15#articolNr58170

[GAZETAR]

Tariceanu promite companiei Ford facilitati daca preia Daewoo Craiova

15.09.2006
Guvernul ar putea acorda facilitati investitorului care va cumpara fabrica de automobile de la Craiova, preluata recent de stat de la compania sud-coreeana Daewoo, a declarat, ieri, premierul Calin Popescu-Tariceanu, într-o întrevedere cu reprezentanti ai producatorului american Ford. El a afirmat ca Guvernul doreste privatizarea cât mai rapida a Daewoo Automobile România si este dispus sa acorde potentialului investitor facilitati conform normelor europene, potrivit Mediafax.

De asemenea, premierul a spus ca a solicitat Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii în Industrie sa pregateasca din timp un plan de actiune, astfel încât procesul de privatizare sa se deruleze cât mai rapid.

Reprezentantii constructorului american de automobile si-au afirmat interesul de a participa la procesul de privatizare al uzinei din Craiova si au precizat ca sunt interesati sa fie respectat calendarul de privatizare.

S.M.
www.gardianul.ro/2006/09/15/ultima_ora-c26/tariceanu_promite_companiei_ford_facilitati_daca_preia_daewoo_craiova-s84217.html

[GAZETAR]

Planuri de zgârie-nori în oras de zgârie-brânzã

de Radu VINÞEANU
• Început de comunisti, neterminat de atunci. Turnul S200 rãmâne emblema eficientei edilitare de dupã revolutie


Consilierii craioveni se trezesc pusi în fata unui val de proiecte de hotãrâri care vizeazã construirea unor blocuri-turn în oras, numai pe ordinea de zi a urmãtoarei sedinte fiind propuse spre dezbatere aprobarea planurilor urbanistice zonale (PUZ) pentru douã astfel de imobile.
Apetitul brusc pentru ridicarea de zgârie-nori e putin bizar, în conditiile în care, din lipsã de fonduri, în centrul orasului se gãsesc si acum, în stadiul de schelet, douã edificii-mamut începute încã de pe vremea comunistilor.



Alesii municipali sunt invitati ca, la sedinta ce va avea loc la mijlocul acestei sãptãmâni, sã-si dea avizul pentru nasterea unor noi turnuri.
În Lãpus - Arges, la intersectia dintre strada Tehnicii si bulevardul Decebal, ar putea fi admiratã astfel cea mai înaltã clãdire din Craiova - un bloc de locuinþe cu spaþii comerciale la parter, care, potrivit proiectului de hotãrâre pentru aprobarea PUZ, va avea 14 etaje.


Atlas a concesionat pe nimic

Imobilul va fi ridicat pe un teren concesionat de SC Atlas SA încã din 1999, care mãsoarã 8.500 de metri pãtraþi, pe locul unde, initial, ar fi trebuit amenajatã piata.
Notabilã este însã redeventa micã pe care concesionarul trebuie s-o achite primãriei pentru folosirea suprafetei de aproape un hectar în intravilan.
“Redeventa totalã aferentã obiectului concesiunii este de 337.026.700 de lei vechi, reprezentând cinci la sutã din valoarea totalã.
Redeventa anualã initialã este în sumã de 13.481.068”, se aratã în contractul de concesiune.
Astfel cã SC Atlas SA trebuie sã plãteascã lunar municipalitãtii o sumã pe care o încaseazã drept ajutor orice somer al urbei.

Frate mai mic pentru S200

Un nou proiect de hotãrâre, aceeasi solicitare: ridicarea unui imobil, de data asta doar cu opt etaje.
O altã diferentã: destinatia, fiind vorba e o clãdire pentru birouri. Viitorul edificiu atrage însã atentia prin amplasament, aflându-se în vecinãtatea blocului S200, exemplul din beton al neputintei administratiei craiovene.
Alesilor locali le va tremura, probabil, de douã ori mâna atunci când îsi vor da acordul pentru construirea unui bloc ce va scoate în evidentã faptul cã, în patru mandate post-decembriste, nu s-a putut finaliza ceea ce se începuse pe vremea fostului regim.

Douã încremenite-n centru

Dacã privatii dau tonul la constructiile-gigant, administratia craioveanã post-decembristã nu prea are cu ce se lãuda la acest capitol.
Ba chiar din contrã. La aproape 17 ani de la Revolutia din Decembrie 1989, invocând lipsa fondurilor, niciuna dintre administratiile care s-au perindat pe la cârma urbei nu a reusit sã ducã la bun sfârsit lucrãrile la “turnul sinucigasilor” - S200.
Nici mai-marii Doljului nu exceleazã la capitolul imobile finalizate.
Colt în colt cu Universitatea din Craiova stã blocul A21, si el neterminat pânã acum, din lipsã de bani.

www.editie.ro/mod.php?mod=stiri&idstire=33032

[GAZETAR]

Un pensionar craiovean a inapoiat 90 de milioane gasite pe strada

Premiat pentru cinste
Aldezir MARIN

Doru Dinea primind scrisoarea de multumire din partea sefului Sectiei 4 Politie Craiova
Un craiovean, pensionat pe caz de boala, cu un venit de doua milioane de lei, a gasit in urma cu o saptamâna 90 de milioane de lei pe strada, bani cu care s-a dus direct la politie.

Directorul unei societati din Craiova a fost vineri, 22 septembrie, la o sucursala de banca din cartierul craiovean Rovine pentru a ridica o suma de bani. Dupa ce s-a efectuat tranzactia, barbatul a plecat, insa pe drum a pierdut 90 de milioane de lei, in bancnote de un milion. A observat lipsa banilor la scurt timp, s-a intors la banca pentru a intreba daca nu cumva i-a uitat acolo, insa nu i-a mai gasit. Doru Dinea, de 43 de ani, din Craiova, pensionat medical, a iesit vineri din casa pentru a face cumparaturi si a gasit teancul de bani intr-o balta. A asteptat zece minute pentru a se intoarce pagubitul, insa când a vazut ca acesta nu apare s-a dus direct la politie, fara macar a numara banii.

Premiat de politisti

Doru Dinea spune ca gestul sau este cât se poate de normal si nu intelege de ce este nevoie de atâta publicitate. „Vreau sa spun ca nu am facut nimic deosebit, este un gest normal si nu este nevoie de publicitate. Am gasit banii intr-o balta când ma intorceam de la pâine. Initial, nu am vrut sa ma aplec, pentru ca am crezut ca sunt din aceia publicitari. Am stat un pic, ca poate vine cineva dupa ei si, daca am vazut ca nu apare nimeni, m-am dus la politie si i-am numarat impreuna cu politistul de serviciu. Nu m-am gândit nici o clipa sa-i opresc, pentru ca, daca ma gândeam la asa ceva, ii pastram si gata“, a explicat Dinea. Dupa ce au intrat in posesia banilor, politistii au incercat sa gaseasca proprietarul, insa acest lucru s-a intâmplat abia miercuri, pentru ca nimeni nu a anuntat pierderea sumei de bani. Pagubitul a fost identificat dupa banderola de banca cu care erau prinsi banii. Oamenii legii au stabilit ca directorul firmei respective plecase in strainatate, astfel ca s-a prezentat la politie pentru a ridica banii Georgiana Marin, administratorul firmei. „Am primit vestea gasirii banilor cu multa bucurie si tin sa multumesc mult domnului Dinea si politiei pentru acest gest. Foarte putini oameni fac un astfel de gest, indiferent de starea lor materiala“, a declarat Georgiana Marin.

Inspectoratul de Politie al Judetului Dolj a tinut sa-i ofere gasitorului o scrisoare de multumire si doua milioane de lei drept recompensa pentru spiritul civic de care a dat dovada.

In momentul in care a primit scrisoare de multumire din mâna comisarului Valentin Gavrila, seful Sectiei 4 Politie, Dinea a „scapat“ ceva din filosofia sa de viata: „Sa ne ajute Dumnezeu ca prin faptele prin care le facem sa-i putem ajuta si noi pe altii!“. Georgiana Marin a promis ca la intoarcerea directorului societatii din strainatate se va discuta in ce mod va fi recompensat craioveanul care a rezistat tentatiei de a baga 90 de milioane de lei in buzunar.

Un gest nobil o data pe an

Pensionarul Ionel Floarea, de 71 de ani, din comuna doljeana Celaru, a pierdut pe 2 mai, anul acesta in zona blocului S200, in timp ce se intorcea de la piata, o borseta cu sapte milioane de lei si mai multe acte. Aceasta a fost gasita de craioveanul Constantin Stanica, de 42 de ani, care a anuntat politia. Stanica ramasese in urma cu o saptamâna fara serviciu si avea nevoie de bani pentru a-si intretine familia.

Pe 17 mai 2005, Edmond Vasile Berindea si Thomas Neatu, elevi, au gasit 2,7 milioane de lei in timp ce se plimbau cu bicicletele prin cartierul craiovean George Enescu. Banii au fost predati politiei, care a stabilit ca pagubita era Maria Luiza Nicolae din Craiova. Aurel Tranca, din Craiova, mecanic de locomotiva, si-a pierdut portofelul cu patru milioane de lei si toate actele pe 4 septembrie 2003, pe Calea Bucuresti. Emilian Dinca, din localitate, a gasit portmoneul si i l-a inapoiat lui Tranca, fara a accepta nici o recompensa.

www.gds.ro/Societate/2006-09-29

[GAZETAR]

Oltenii isi construiesc un zgarie-nori mai mic

29 Septembrie 2006
Petre Cojocaru, Florin Baltaretu

Blocul de 14 etaje va fi ridicat dupa model american.

In cartierul Lapus din Craiova va fi construit in scurt timp primul bloc tip "zgarie-nori" cu 14 etaje. Daca hotararea de proiect va trece de votul consilierilor, cel mai probabil din primavara anului urmator va incepe amenajarea celui mai inalt bloc de locuinte din Banie.

Autoritatile locale spun ca, dupa deplasarea in America, ce a avut loc la inceputul acestui an, s-au intors de acolo cu schitele necesare alcatuirii proiectului.

Investitia este privata, terenul pe care va fi amplasata constructia, concesionat pe o perioada de 49 de ani, avand suprafata de 8.500 mp si apartinand unei societati comerciale din Craiova.

Conform proiectului, principalele functiuni ale cladirii ar fi urmatoarele: subsolul blocului va servi spatiilor tehnice si parcarilor subterane, la mezanin vor fi amplasate spatii comerciale si o alta parcare, iar restul etajelor pana la 14 vor servi drept locuinte.

Primarul Craiovei, Antonie Solomon, este convins ca locuitorii orasului vor primi bine noua constructie: "Se va vedea ceva schimbat in Craiova, mai ales ca blocul respectiv va fi situat la intrarea in oras. Este posibil ca in zona sa mai apara astfel de constructii".

Pentru ca visul american sa prinda aripi pe taram oltenesc, este nevoie ca in urmatoarea sedinta de consiliu local sa fie aprobata schimbarea planului urbanistic prin modificarea regimului maxim de inaltime. In prezent cea mai inalta cladire din Craiova are 11 etaje.

Cladirea a bagat zazanie intre un primar si un ministru

Unul dintre cele mai inalte blocuri din Craiova este turnul S 200. Din pacate, constructia respectiva a ramas doar in faza de schelet, pentru ca, pana acum, nu s-a lucrat nimic, nici la interior, nici la exterior. In ultima perioada, blocul cu pricina a constituit subiect de disputa intre oficialitatile orasului si reprezentantii Ministerului Educatiei si Cercetarii.

Daca primarul Solomon ar vrea ca in acest loc sa functioneze un centru comercial modern, ministrul Mircea Hardau vrea ca aici sa functioneze spatii de invatamant pentru studenti.

In ultimii ani, in Craiova au fost construite circa 30 de blocuri de locuinte, unele prin Agentia Nationala de Locuinte (ANL), altele cu finantare de la Banca Mondiala, acestea din urma fiind locuintele de tip social.

Si in sectorul privat s-a miscat ceva. In urma cu doua luni, la iesirea spre Severin, a fost inaugurat un complex de doua blocuri, dintre care unul de garsoniere.

Si omul de afaceri George Ilinca, fost proprietar al echipei de fotbal a orasului, intentioneaza sa construiasca un complex de blocuri, undeva la iesirea spre Caracal, in zona IRA. Finantarea proiectului este asigurata de o companie privata elena.

www.evz.ro/article.php?artid=274047

[GAZETAR]

Revendicarea Secolului?

Alexandra Sutu, 86 de ani, imobilizata la pat la Milano, revendica prin intermediari proprietati de un miliard de euro!

29.09.2006
Avånd in spate o istorie de cinci secole, familia Sutu isi revendica proprietatile prin Alexandra Sutu, singura descendenta care mai poseda cetatenie romåna. Desi are o vårsta onorabila, 86 de ani, si este imobilizata la pat, la domiciliul sau din Milano, a fost convinsa sa vånda drepturile litigioase asupra mostenirii Sutu. Inarmati cu o carte aparuta la Paris in 2005, „Livre d’or de la famille Soutzo“, care prezinta in detaliu arborele genealogic al familiei, si cu documente descoperite in arhivele din tara, acestia au inceput sa revendice cladiri si proprietati a caror valoare depaseste un miliard de euro si care, ca suprafata, inseamna aproape un sfert din Moldova, Oltenia si Dobrogea!
Proprietatile revendicate din Bucuresti reprezinta cladiri impunatoare si vile, unde isi desfasoara activitatea institutii ale statului, unitati de invatamånt, ambasade si principalele biserici ale Capitalei. Cladirea Bancii Nationale a Romåniei, CEC-ul, Ministerul Agriculturii, Politia Capitalei, Facultatea de Medicina si Farmacie, Palatul Sutu, Spitalul Caritas sunt doar cåteva dintre „obiectivele“ celor care detin drepturile litigioase asupra afacerii. In tara, in afara unor cladiri si biserici, mai sunt revendicate sute de mii de hectare de teren si paduri, conace, castele etc. In cazul in care toata povestea este adevarata, se pare ca revendicarea acestora va afecta numerosi proprietari, unul fiind Gica Hagi al carui hotel Iaki se afla situat chiar pe domeniul Sutu din Constanta!

Din actele aflate in posesia noastra, reiese ca adevarul despre familia Sutu este departe de a fi descifrat. Istoric vorbind, multe din cele sustinute de revendicatori sunt adevarate, insa nu se stie cu exactitate daca toate proprietatile au ramas in posesia familiei Sutu påna in 1945, atunci cånd majoritatea membrilor ei au luat calea exilului. Este foarte posibil ca unele sa fi fost instrainate. Exista posibilitatea infiintarii de catre Guvern a unei comisii de ancheta care sa faca cercetari in acest sens, iar daca revendicarea este reala, asa cum pare, sa se procedeze la demararea acesteia, evitånd un scandal. Exista si varianta ca Afacerea „Sutu“ sa fie doar o „strategie“ de imbogatire peste noapte. Statul trebuie sa raspunda. Tacerea ne poate arunca in bratele unei neincrederi pe care nu ar mai spala-o nici intrarea in Uniunea Europeana

citeste mai mult:
www.gardianul.ro/2006/09/29/dezvaluiri-c11/revendicarea_secolului_-s84895.html

[GAZETAR]

Strainii ocolesc piata muncii din Dolj

Bogdan GROSEREANU

Firmele autohotone nu atrag muncitori straini
Doar 22 de straini inregistrati cu permise de munca in 2006. Majoritatea provin din tarile arabe. In schimb, statisticile oficiale noteaza ca in acest an 58 de doljeni au plecat legal la munca in Italia si Marea Britanie. Neoficial insa, migratia româneasca in UE a ingrijorat unele state membre.

Numarul strainilor angajati in România este mult mai mic in comparatie cu cel al românilor care pleaca sa munceasca peste hotare, spun statisticile oficiale.
Potrivit Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Dolj, in judet s-au angajat legal in acest an numai 22 de straini, majoritatea din tari arabe.
Strainii care vor sa lucreze la noi in tara legal trebuie sa obtina permise de munca de la autoritatile din tarile lor de origine. „Sunt foarte putini cetateni straini. Doar 22.
Dupa nume, este vorba de un italian, turci si arabi. Este vorba de cei care muncesc conform legislatiei in vigoare. Probabil ca altfel numarul lor ar fi mai mare“, a precizat Silviu Cotiga, inspectorul-sef al ITM Dolj.

In acelasi timp, trebuie spus ca in cursul anului 2006, din Dolj au plecat sa lucreze in strainatate in conditii legale 58 de persoane. 49 s-au angajat in Italia, iar noua persoane au plecat in Marea Britanie.

„Numarul doljenilor plecati la munca in strainatate este mult mai mare. Dar noi avem evidenta doar a celor care apeleaza la firmele autorizate sa recruteze si sa plaseze forta de munca“, a mai spus Silviu Cotiga. Românii plecati la munca in strainatate isi pot plati darile catre stat prin delegat sau on line, pentru a putea beneficia de vechime la pensie si servicii medicale.

1,2 milioane de români muncesc la negru

Nu numai migratia fortei de munca este o pierdere pentru bugetul statului român, ci si lucrul fara forme legale. Statisticile spun ca fenomenul muncii la negru a atins cote ingrijoratoare in ultimii ani. Potrivit Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF), in România, peste 1,2 milioane de persoane muncesc la negru. Conform statisticilor intocmite de Inspectia Muncii in urma controalelor efectuate, in 2005 au fost depistate peste 8.500 de persoane care munceau la negru si 3.525 de angajatori care foloseau forta de munca fara contracte intocmite. In 2006, cifrele au crescut ingrijorator, tinzând s-o dubleze pe cea de anul trecut. In Dolj, in primele noua luni din 2006, inspectorii ITM au verificat 2.480 de firme, cu un total de peste 42.000 de salariati.

Acestia au descoperit 90 de firme care practicau munca la negru si 160 de persoane care lucrau fara forme legale, din care 95 de femei. Totalul amenzilor aplicate s-a ridicat la 3,4 miliarde de lei vechi. Problema cea mai mare a inspectorilor este insa depistarea angajatorilor care nu trec pe cartile de munca ale angajatilor salariul real, o parte din bani fiind incasati tot la negru. „Este asa-numita munca «la gri». In multe cazuri, angajatul are in cartea de munca salariul minim pe economie, pentru care angajatorul plateste dari la stat mai mici. Restul banilor se incaseaza fara forme legale. Cel putin 30% din salariatii doljeni practica munca la gri. Pentru noi, este foarte greu, daca nu imposibil de demonstrat acest lucru. Acolo unde nu exista nici un fel de acte este mai simplu. Dar acolo unde exista contracte de munca la salariul minim este greu sa probam ca, de fapt, angajatii câstiga mai mult fara sa se plateasca impozitele datorate statului“, a spus Silviu Cotiga, inspectorul-sef al ITM Dolj. Pe termen scurt, angajatii care muncesc la gri au de câstigat. La intelegere cu patronul, acestia primesc bani in plus neimpozabili. Situatia ii convine de minune si patronului. Daca ar trebui sa opereze o crestere salariala, contributia reala a angajatorului ar fi mai mare cu circa un sfert din suma neta acordata angajatului, care s-ar duce la stat. Pe termen lung insa, au de pierdut salariatii, pentru ca valoarea punctului de pensie este mai mica la salariul minim.

Sanctiuni drastice

Potrivit legislatiei, fapta persoanei care, in mod repetat, utilizeaza persoane ce desfasoara activitati salarizate fara contract de munca se considera infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la unu la doi ani sau cu amenda penala, dupa caz. Raspunderea penala revine, dupa caz, directorului, directorului executiv, administratorului societatii.

www.gds.ro/Economie/2006-10-12#articolNr59558

[GAZETAR]

BANI SPALATI IN CENTRUL CRAIOVEI

La lucrarea contractata de firma Lefman muncesc angajatii Regiei de Apa
Regia de Apa Craiova a efectuat lucrari de miliarde la reteaua de alimentare din santierul centrului Baniei, insa contravaloarea lor va fi platita de primarie catre UTI International si SCT Bucuresti, care, la rândul lor, au contractat executia firmei Lefman SRL Craiova, aflata in procedura de faliment la 30 iunie 2006.

Câteva miliarde de lei din banii publici vor intra in conturile firmei Lefman SRL Craiova, societate careia i-a fost incredintata de catre UTI International si SCT Bucuresti partea de realizare a utilitatilor, intre care si racordurile retelei de apa din santierul organizat pentru modernizarea centrului Baniei. Ce ar fi trebuit insa sa munceasca pe 5 octombrie, la pornirea noului sistem de alimentare cu apa, si ieri, 16 octombrie, angajatii firmei Lefman SRL, in santier a fost facut de angajatii Regiei Autonome de Apa, chemati, oficial, sa acorde „asistenta“ tehnica, iar neoficial - sa rezolve treaba altora. Pe 5 octombrie, apa a fost oprita in Craiova 24 de ore, pentru cuplarea conductelor, insa capetele si zonele de cuplare ale tevilor au ramas mai mult timp suspendate, din pricina ca acelasi constructor, SC Lefman SRL, nu a avut oameni si materiale ca sa le stabilizeze. Unul dintre cele cinci noduri de retea a cedat ieri, iar la interventie nu au fost gasiti decât aceiasi oameni si aceleasi utilaje ale Regiei de Apa, unitate subordonata municipalitatii. Directorul regiei, Liviu Ionita, a sustinut prin telefon ca oamenii sai nu lucreaza, ci doar acorda „asistenta tehnica“, desi jurnalistii se aflau chiar la locul interventiei, unde actionau personalul imbracat in echipamentul regiei si masini cu numerele acesteia. „Nu avem contract cu nimeni pentru servicii in santier, am fost chemati de primarie pentru asistenta. De fapt, nu noi lucram acolo“, a afirmat Ionita. Chiar si primarul Craiovei, Antonie Solomon, a recunoscut ca Regia de Apa a prestat la retea, desi nu era sarcina ei.

„V-am mai spus ca UTI a predat partea de utilitati SCT-ului, iar acesta a dat-o mai departe unuia, Leferman. Asta trebuia sa faca si legaturile. Regia noastra o sa primeasca banii pentru ce a facut“, a spus Solomon. Directorul de la Apa il contrazice pe primar: „Noi nu incasam nici un ban, pentru ca nu avem contract cu nimeni“. Directorul firmei Lefman, Ioan Leferman, a refuzat orice comentariu. Intrebat daca si pentru cât se implica firma Lefman in lucrarile din santierul centrului, Leferman a spus: „Nu pot sa va raspund si o sa incheiem aici convorbirea“.

Lefman, straina de primarie

Firma SC Lefman SRL Craiova este specializata, conform datelor de pe internet, in instalatii termice, de alimentare cu apa si canalizare, electrice si interioare, climatizare etc. Desi pe mâna societatii a fost data soarta alimentarii cu apa a mii de craioveni, reprezentantii autoritatii publice locale nu au habar cine e acest Leferman si ce hram poarta firma Lefman, aflata in procedura de executare silita la data de 30 iunie 2006, pentru debite catre bugetul de stat, asigurari si somaj de peste 1,1 miliarde de lei. Intrebat de numele societatii, primarul Antonie Solomon a cerut câteva secunde de ragaz, pentru a-si chestiona un interlocutor. Sefa Serviciului investitii, Sabina Dumitru, a raspuns din prima: „Nu stiu!“, la fel ca si directorul Directiei patrimoniu, Ovidiu Vanghelie, sau directorul Directiei Tehnice, Adriana Motocu. Lista poate continua cu cei doi viceprimari si cu toti ceilalti directori si sefi de servicii. Cristian Ignat, directorul firmei UTI, contractorul general, nu ne-a oferit nici el informatii despre prestigiul firmei Lefman si considerentele dupa care a fost aleasa aceasta societate pentru aplicarea unei investitii pe care primarul Craiovei o vrea de „cel putin 30 de ani fara reparatie“.

www.gds.ro/Politica%20si%20comunitate/2006-10-17#articolNr59860

[Florian Ciobanu]

pentru cei ce-au absolvit

Scoala Generala nr. 1 - Obedeanu din Craiova:

www.obedeanu.go.ro/

obedeanu.3xforum.ro/index.php

[GAZETAR]

Semneaza Petitia Testamentara a lui Emanuil Gojdu

www.petitiononline.com/gojdu/


Evaluatã la trei miliarde de euro, averea, pe care Emanuil Gojdu a lãsat-o, în 1870, Bisericii Ortodoxe Române pentru promovarea tinerilor ortodocsi români, a devenit prada Guvernelor Român si Maghiar.
citeste mai mult:

www.saintparascheva.org/ro/academice/gojdu.htm

[GAZETAR]

Bania Craiovei, semnul maretiei de odinioara

Rodica Mitroi, Adrian Dinu/GdS
www.gds.ro/Special/2006-10-30#articolNr60510


Casa Baniei, in plin proces de consolidare
Odinioara, banul Craiovei era al doilea om in stat. Acum, cladirea Baniei este doar un muzeu care sta sa cada. Tocmai de aceea a inceput consolidarea acestui imobil, considerat cea mai veche constructie civila din oras.

Aparuta in ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Banie de Craiova a devenit intr-un timp relativ scurt cea de-a doua institutie politica importanta, dupa domnie.
O data cu ridicarea lui Neagoe Basarab ca domn, in 1512, Marele Ban a preluat atributii similare domnitorului, pentru teritoriul din dreapta Oltului. Dupa o perioada de criza, datorata indeosebi tentativelor agresive ale turcilor pentru instaurarea unei dominatii efective in Tara Româneasca, Marea Banie ajunge din nou o institutie de prim ordin in timpul lui Mihai Viteazul.
In acea vreme, Craiova constituia un important centru politic si militar, fiind un loc de grupare sau regrupare a fortelor militare si tinut de declansare a actiunilor antiotomane.
Exista la Craiova un corp de oaste la dispozitia Marelui Ban, compus din forta militara a taranilor de pe domeniile boierimii, din dregatori ai Baniei, din tarani liberi si din mercenari.

Casa Baniei este cea mai veche cladire civila existenta azi in oras, datând cel putin din anul 1699.
Dupa unii istorici, ea continua o cladire mai veche, din secolul XV, ridicata de Barbu Craiovescu. Refacuta ulterior de Constantin Brâncoveanu, Casa Baniei are doua niveluri, cu camere cu bolti de caramida la parter, cu camere si cerdace la etaj. Aici se aduna divanul Craiovei, iar in perioada ocupatiei austriece a fost resedinta administratiei stapânitorilor.

Cladirea avea nevoie de consolidare

Aflata in prezent in proprietatea Consiliului Judetean (CJ) Dolj, Casa Baniei isi va intâmpina vizitatorii cu o infatisare schimbata de la sfârsitul anului 2007. Dupa ce administratorul acesteia, Muzeul Olteniei, a incercat in mai multe rânduri sa faca rost de bani, in acest an, CJ Dolj a alocat suma de noua miliarde de lei, necesara pentru lucrarile de consolidare si restaurare. Prin urmare, timp de doi ani, cladirea care adapostea Sectia de Etnografie a Muzeului Olteniei va fi inchisa.
Directorul institutiei de cultura, Mihai Fifor, a precizat ca pâna in prezent constructorul, SC PROHAUS SRL, a reusit sa se incadreze in termen, desi au aparut mai multe lucrari neprevazute, care i-au dat bataie de cap. „Din afara, cladirea arata intr-un anumit fel, dar când este data jos tencuiala si se avanseaza cu renovarea se ivesc noi probleme la care trebuie mai multa munca.
Speram insa ca lucrarile sa nu fie prea mult ingreunate si sa se finalizeze la termenul declarat, adica 20 septembrie 2007“, a sustinut Fifor.

In ultimii ani, din cauza lipsei fondurilor, cladirea Casei Baniei - care adaposteste pretioase obiecte de arta, incepuse sa arate tot mai rau, fiind afectata la fiecare ploaie mai serioasa. Acoperisul era subred, iar prin pereti si prin podea aparusera serioase infiltratii. „Erau probleme foarte mari, specialistii in structura ne-au atentionat, inca din urma cu ceva vreme, ca intreaga cladire s-ar putea rupe in trei daca nu este consolidata de urgenta. In prezent, Sectia de etnografie, cu cele 14 mii de piese, a fost mutata la cel de-al doilea sediu al nostru, pe strada Popa Sapca, unde va functiona pâna in 2008“, a incheiat Mihai Fifor.

Destinatie multipla

Dupa ce institutia Baniei Olteniei a disparut, cladirea a fost, succesiv: cartierul general al lui Murtaza Pasa (1737 - 1739), locuinta particulara a episcopului, localul primei scoli din Craiova (1750), local pentru tribunal, local de scoala pentru Gimnaziul „Fratii Buzesti“ (1896 - 1914), scoala normala de invatatoare, locas pentru Muzeul Olteniei (1934 - 1948) si pentru Sectia de etnografie (din 1967).