comentam evenimentele

[GAZETAR]

La Calafat
Hotelul lui Gica Popescu este aproape in aer !
Mioara DRAGALINA

Pe terenul concesionat de la primarie, Gica Popescu a construit un hotel cum nu s-a mai pomenit
Fosta glorie a fotbalului, Gica Popescu, a hotarit in urma cu 13 ani sa dea orasului sau natal, Calafat, un hotel cum nu s-a mai pomenit. Unul dintre putinii fotbalisti care si-au investit bine banii, Gica a apelat la conducerea de atunci a orasului, care se mindrea cu el, si a obtinut concesionarea unui teren intravilan de aproximativ 4.300 mp, cumparind totodata de la aceeasi primarie cladirile care se aflau pe teren. Dupa perfectarea actelor, fostul fotbalist a darimat constructiile si a ridicat un hotel construit dupa ultimul racnet in arhitectura. Numai ca, peste ani, fostul proprietar al terenului concesionat l-a revendicat si l-a cistigat, iar acum lucrurile s-au incurcat rau, pentru ca nici Popescu nu vrea sa plateasca chirie pentru pamint, nici proprietarul nu mai vrea sa-i lase hotelul pe pamintul sau.

Familia Naiculescu Constantin si Maria din Calafat detinea inainte de nationalizare citeva sute de hectare de teren in comuna Ghidici, peste 150 ha de padure si mai multe case in Calafat. Decretul nr. 111/1951 a lasat familia fara nimic, pentru ca o data cu paminturile li s-au confiscat si casele din oras. Dupa nationalizare, in casele Naiculestilor a functionat o unitate de graniceri, o unitate de pompieri si cooperativa mestesugareasca. Cu putin timp inainte de evenimentele din 1989, Ministerul de Interne a trecut imobilul din strada fosta Dobrogeanu Gherea nr. 11, care fusese domiciliul familiei Naiculescu, fara plata, in proprietatea orasului Calafat si in administrarea Biroului executiv al consiliului pop..ar al orasului. Fotbalistul Gica Popescu, la mijlocul anului 1992, a cerut consiliului local sa-i vinda proprietatea Naiculestilor si sa-i concesioneze terenul de sub cladiri. La sfirsitul lunii iunie, s-a tinut o licitatie la care au participat doi ofertanti, dintre care doar Gica Popescu a indeplinit cerintele cerute de organizator. Cladirile au fost cumparate pentru aproximativ noua milioane de lei, iar terenul a fost concesionat pentru o suma de citeva sute de mii pe an. Dupa cumpararea cladirilor, Gica Popescu le-a darimat, iar pe locul lor a inceput sa construiasca hotelul modern care urma sa serveasca puzderiei de delegatii si oameni de afaceri care se intrezareau la orizont dupa construirea podului de peste Dunare, care face legatura cu Bulgaria.

Ce a recunoscut primarul n-a recunoscut si sportivul

Nepoata Naiculestilor, Florica Sanda Danciulescu, a incercat in mai multe rinduri sa intre in posesia averii bunicilor sai din Calafat. Pe baza Legii nr. 10/2001, i s-a retrocedat terenul de 4.300 mp din strada Dobrogeanu Gherea din Calafat, teren pe care este construit hotelul lui Gica Popescu. La inceputul anului 2004, primarul orasului Calafat a emis Decizia nr. 324 din care citam: „Se restituie in natura imobilul teren in suprafata de 4.362 mp situat in Calafat doamnei Danciulescu Sanda Florica... Se subroga in drepturile pe care le are Consiliul Local al municipiului Calafat in contractul de concesiune nr. 3.425/31.07.1992“. Pentru ca decizia amintita continea citeva inexactitati, la citeva zile a fost emisa alta decizie, nr. 605, prin care s-au facut corecturile cuvenite. De la data emiterii deciziei prin care terenul de sub hotelul lui Popescu a fost restituit vechiului proprietar, redeventa pentru concesiune trebuia platita proprietarului, adica doamnei Danciulescu. In loc ca lucrurile sa se aseze in matca lor legala si normala, ele s-au complicat si mai rau, pentru ca Gica Popescu, dupa cum spune imputernicitul proprietarei, Virgil Sfredel, a refuzat sa plateasca redeventa. Abia la inceputul acestui an, Gica Popescu a virat intr-un cont al Primariei Calafat suma de 90 de milioane de lei, care ar putea fi redeventa pe lunile ianuarie - decembrie 2004. In conditiile in care contractul de concesiune cu consiliul local fusese desfiintat inca de la inceputul anului 2004, se pune intrebarea de ce Gica Popescu a vrut sa dea Primariei Calafat o suma de bani care nu i se mai cuvenea?

Fostul fotbalist calafetean nu sta bine cu notiunea de proprietar atunci cind nu se refera la el

In prezent, proprietara terenului pe care si-a construit Gica Popescu hotelul detine terenul doar pe hirtie, pentru ca, din cauza constructiei, nu se poate folosi de proprietate si nici nu-si poate primi redeventa din concesiune, asa cum a dispus primarul Calafatului atunci cind i-a recunoscut Sandei Danciulescu dreptul de proprietate. Ca atare, terenul este al Danciulestilor, iar hotelul al Popestilor si nici una dintre parti nu vrea sa faca o concesie, pentru a pune lucrurile in ordine. Pentru ca Gica Popescu nu a inteles schimbarea de proprietar ca pe ceva firesc, se cramponeaza sa nu recunoasca faptul ca trebuie sa plateasca redeventa proprietarului terenului, si nu consiliului local, care, prin emiterea deciziei primarului, si-a declinat competenta. Proprietara pamintului ar fi dispusa sa-i vinda lui Popescu terenul in conditiile stabilite de ea, si nu neaparat la pretul pietei. Pentru ca nimeni nu vrea sa cedeze, s-au iscat si niste procese care-i poarta pe combatanti prin salile instantelor de judecata. V. Sfredel, imputernicitul proprietarei de drept a pamintului, a cerut instantei sa desfiinteze actul de vinzare-cumparare a cladirilor demolate de Popescu in anul 1992. Instantele au dat dreptate cind unuia, cind altuia, in asa fel incit V. Sfredel a mutat procesul la Strasbourg, dupa ce in România a epuizat toate caile de atac. De acolo asteapta in fiecare zi izbavirea si dreptatea prin care nepoata Naiculestilor din Calafat sa fie repusa in drepturi.

Gica Popescu a platit cui nu trebuia

Viceprimarul Calafatului, Adelica Vasile, confirma ca Gica Popescu a platit redeventa cui nu trebuie. „M-am interesat la contabilitate si, intr-adevar, Gica Popescu ne-a virat intr-un cont suma de 90 de milioane de lei pe care noi nu o putem socoti redeventa, pentru ca nu mai avem contract de concesiune cu el. De ce nu se intelege cu proprietara de drept a pamintului, nu stiu si este o chestiune care-i priveste“, a declarat viceprimarul. De altfel, vechiul contract de concesiune incheiat in 1992 pe o perioada de 25 de ani, intre Gica Popescu si Consiliul Local Calafat, avea stip..ata o clauza conform careia, daca redeventa nu este platita trimestrial, atunci contractul poate fi considerat nul de drept. Pentru ca actuala proprietara s-a subrogat in drepturile cuvenite consiliului inca din anul 2004, ar trebui sa-si primeasca redeventa si sa uzeze de clauzele contractuale ramase in vigoare. De la intrarea in proprietatea terenului a Sandei Danciulescu a trecut mai bine de un an si proprietarul hotelului, care-i foloseste pamintul, nu plateste nimic. Intrebarea este pina cind? Am dorit sa prezentam si pozitia fostei glorii a fotbalului românesc, Gica Popescu, fata de acuzele care i se aduc, dar, pentru ca nu a raspuns la desele apeluri telefonice, ne-am bazat documentarea pe acte prezentate de alte parti.

[GAZETAR]

Delapidare la Asociatia de Proprietari nr.10 Valea Rosie
Adrian DINU
Fostul administrator si-a insusit aproape 60 de milioane din banii locatarilor

Angela Neagoe, de 56 de ani, din Craiova, a fost trimisa in judecata, saptamina trecuta, de Parchetul de pe linga Judecatoria Craiova, sub acuzatiile de delapidare si fals in inscrisuri sub semnatura privata, infractiuni savirsite in perioada 1996-2002, cind a indeplinit functia de administrator al Asociatiei de Proprietari nr.10 Valea Rosie.

Plati fictive catre furnizori si achitari de salarii inventate

In virtutea functiei de administrator de asociatie, Angela Neagoe avea ca atributii incasarea sumelor de bani platite de locatari si achitarea facturilor emise de furnizori. Asa cum au stabilit organele de ancheta, femeia si-a insusit in mod repetat, in perioada 7.04.1999 - 25.11.2000, diferite sume de bani, cuprinse intre unu si cinci milioane de lei, pentru justificarea carora a completat fictiv mai multe dispozitii de plata, prin care „atesta“ achitarea unor servicii, a unor salarii sau pur si simplu dispozitiile de plata nu aveau un „scop“ precizat. Prejudiciul produs asociatiei pe aceasta cale, astfel cum a fost stabilit de expertiza contabila efectuata in cauza, se ridica la 58.426.543 de lei.

Audiata de procurori in dosarul penal care i s-a intocmit, Angela Neagoe a recunoscut initial ca a completat cu date nereale 18 dispozitii de plata, sustinind ca a facut asta pentru a „acoperi“ sumele de bani incasate, dar nefolosite pentru plata furnizorilor. La o noua audiere, fosta administratoare a Asociatiei de Proprietari nr.10 Valea Rosie a dat inapoi si nu a mai recunoscut ca si-ar fi insusit banii. Procurorii au considerat ca probele pe care le au la dosar arata indubitabil ca femeia este vinovata, catre aceasta concluzie conducindu-i inclusiv faptul ca Angela Neagoe a acoperit integral prejudiciul, ba chiar a platit si vreo 65 de milioane in plus, suma reprezentind lipsuri in gestiune care nu-i erau imputabile.

Acuzata de delapidare si fals in inscrisuri sub semnatura privata, pensionara Angela Neagoe risca acum ani grei de puscarie pentru ca s-a „infruptat“ din banii platiti de locatari la intretinere.

[Cãtãlin Bugean]

EXIT Festival 2005
www.exitfestival.com/2005/
NOVI SAD, SERBIA & MONTENEGRO
7TH JULY - 10TH JULY 2005


merge cineva? eu unul as vrea sa ma duc. pretul biletelor - 100 E

[GAZETAR]

Accident pe motiv de sex la volan
Adrian DINU

Accidentul s-a produs din vina soferului Renaultului, care a pierdut controlul masinii si a intrat pe contrasens
• Un tinar a intrat pe contrasens cu masina si a izbit frontal alt autovehicul • Soferul vinovat a pierdut controlul directiei, pentru ca facea amor cu o pustoaica de 17 ani

Un pustan, deocamdata neidentificat, a produs, ieri-dimineata, in Craiova, un grav accident rutier. Tinarul a pierdut controlul volanului, pentru ca facea amor cu partenera sa de drum in timp ce conducea. Sexul la volan nu i-a priit insa deoarece, fiind prea excitat, a ramas cu miinile intepenite pe volan, uitind sa vireze spre dreapta, pentru a urma soseaua.

Soferul a fugit in pielea goala

Un Renault Safrane, cu numarul 130-ZJ-31, inmatriculat in Franta, circula ieri-dimineata, in jurul orei 6.30 pe bulevardul Dacia, dinspre gara catre Craiovita Noua. Autoturismul a traversat intersectia cu strada Amaradiei, apoi, in dreptul benzinariei Lukoil, a virat brusc la stinga, a urcat pe scuarul lat de trei metri dintre cele doua sensuri de mers, a rupt un copac si a ajuns pe celalalt sens, unde a tamponat frontal un Volkswagen Passat, cu numarul de inmatriculare DJ-2457, condus regulamentar de Gino Denale, de 46 de ani. Cele doua masini, grav avariate in urma impactului deosebit de violent, au ricosat intr-un taxi Cielo, apoi intr-un pom de pe marginea strazii.

Conform declaratiilor martorilor oculari, citeva clipe mai tirziu, soferul autoturismului Renault a luat-o la fuga gol-golut, printre blocuri. A reusit sa-si piarda urma intr-o scara de bloc, nu inainte de a fi fugarit de o haita de ciini. Cam in acelasi timp, s-a deschis si usa din dreapta a Renaultului. O fetiscana de vreo 17 ani, si ea goala pusca, a coborit nauca din masina si a ramas in mijlocul strazii, sprijinita de fiarele intortocheate ale autoturismelor. Dupa vreo zece minute, cind si-a revenit din soc, a reintrat in masina, si-a adunat hainele, a coborit si s-a imbracat linistita, ca si cum nu s-ar fi intimplat nimic. Atit ea, cit si soferul Volkswagenului au primit ingrijirile necesare de la cadrele medicale ale Ambulantei, chemata de un trecator. Imediat si-au facut aparitia si politistii de la Rutiera, care au inceput cercetarile, deviind pentru o vreme circulatia catre celalalt sens de mers.

„Nu stiu decit ca-l cheama Robert“<br>
Prima intrebare pe care i-au pus-o politistii pustoaicei - Andreea C., de 17 ani, din Craiova - a fost: „Cine conducea masina?“. „Nu stiu decit ca-l cheama Robert“, a raspuns adolescenta. „Cum nu stii, ca doar faceati sex in momentul accidentului“, au insistat, contrariati, politistii. „Nu-i stiu numele de familie, ca-l cunosc de aseara“, a replicat pustoaica.

Ca un facut, dupa citeva minute, si-a facut aparitia la locul accidentului alta masina cu numere de Franta, din care a coborit alt pustan. „Ce cauti pe contrasens“, l-a intrebat un politist. „Am venit sa vad ce s-a intimplat cu Renaultul prietenului meu“, a raspuns tinerelul. „Cum il cheama?“, a intrebat un agent. Pustanul insa nu vrea sa spuna: „E cel mai bun prieten al meu, nu pot sa va spun“. Mare greseala pentru el, deoarece politistii au simtit ca duhnea a bautura si i-au pus fiola. Etilotestul a indicat 0,18 la mie, asa ca oamenii legii i-au retinut permisul pentru 90 de zile si i-au dat o amenda usturatoare. I-au luat si placutele cu numerele de inmatriculare de la masina, pentru a verifica de ce autoturismul nu este inmatriculat in România.

„Din primele cercetari a rezultat ca accidentul s-a produs din vina soferului Renaultului, care a pierdut controlul volanului si a intrat pe contrasens. Deocamdata, nu am stabilit identitatea acestuia, dar avem indicii care ne vor conduce in scurt timp la identificarea lui“, a precizat inspectorul principal Mihnea Dragomirescu, ofiter in cadrul Biroului Politiei Rutiere Craiova.

[GAZETAR]

Totul a inceput de la domnitorul Cuza
Camera de Comert Oltenia sarbatoreste 140 de ani de la infiintare
Valentin TUDOR

Camera de Comert si Industrie Oltenia
• CCI Oltenia a detinut de-a lungul timpului zeci de cladiri care au fost preluate de stat in 1949 • Pentru a compensa, CCI si-a construit in 1996 un sediu de peste 1,3 milioane de dolari

Camera de Comert si Industrie (CCI) Oltenia implineste anul acesta 140 de ani de la constituirea sa in baza legii promulgate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza in 1864 si 15 ani de la reluarea activitatii in 1990. „Este creatia legii lui Cuza si prima Camera din Principatele Unite. S-a constituit in casa unui negustor pe nume Avram, care locuia intr-o casa din Piata Veche. Cei de aici s-au trezit mai devreme decit cei de la Bucuresti. Pe vremea aceea, deservea 11 judete“, a declarat Gheorghe Albu, presedintele CCI Oltenia. Daca la inceput averea Camerei era considerabila, prin Decretul nr. 79/1949, toate proprietatile le-au fost luate de directiile economice si redistribuite societatilor comerciale care aveau sa devina mai tirziu mindria regimului comunist. CCI Oltenia a fost cea mai bogata ca patrimoniu, avind in proprietate, printre altele, Scoala „Triscu“, Liceul „Brâncusi“, Scoala „Petre Andreescu“, Scoala „Tudor Vladimirescu“ si sediul Facultatii de Medicina, pentru acesta din urma platind la vremea respectiva 41 de milioane de lei. La acestea se adauga scolile de arta si meserii din mai multe judete, precum si sediul actualei Directii de Telecomunicatii Dolj, unde CCI Oltenia a functionat pina in 1977, cind imobilul a fost demolat din cauza cutremurului. Dupa evenimentele din 1989, Camera de Comert si Industrie a fost a doua institutie de profil din tara care si-a inceput activitatea, dupa cea din Timisoara. Patru persoane fizice au inregistrat in martie 1990 CCI Oltenia, al carei presedinte de onoare a fost ales in iulie 1990 Mircea Petrescu, cel care ocupase pentru ultima data, in 1949, functia de presedinte. Pentru ca nu aveau unde sa-si desfasoare activitatea, membrii Camerei au construit in 1996 un sediu impunator, cu mai multe etaje, pe strada Brestei, ale carui costuri s-au ridicat la peste 1,3 milioane de dolari.

[GAZETAR]

Timp de cinci zile
Teatrul National din Craiova va fi asaltat de tractoare si combine agricole
Valentin TUDOR
Centrul Craiovei se va umple de tractoare si masini agricole in perioada 11-15 mai, cind Camera de Comert si Industrie (CCI) Oltenia va organiza Tirgul Agrotex - Agraliment pe platforma exterioara a Teatrului National. Manifestarea reuneste 40 de firme din domeniul agriculturii, care vor expune utilaje, ingrasaminte chimice, precum si produse si masini agricole.

Tirgul national de la Craiova se afla la cea de-a paisprezecea editie, firmele expozante venind din toate colturile tarii. Organizarea evenimentului va pune serioase probleme CCI Oltenia, deoarece amplasarea utilajelor in centrul orasului ar putea crea nemultumiri in rindul pop..atiei care locuieste in blocurile din jurul Teatrului National. „Tirgul Agrotex il facem cu mare greutate. Multi pot spune ca e atentat la actul de cultura, in momentul in care venim cu combinele pe platforma exterioara a teatrului“, a declarat Gheorghe Albu, presedintele CCI Oltenia.

Conform spuselor sale, tirgul este mai mult decit binevenit, dat fiind faptul ca in ultimul timp firmele mici si mijlocii de profil au inceput sa dispara de pe piata. „Au inceput sa cada firmele mici si mijlocii care prelucreaza carnea si laptele. In Dolj, nu mai avem producatori de conserve, in conditiile in care aceasta regiune a fost un bazin legumicol important“, a precizat Albu. Acesta a daugat ca IMM-urile nu stiu ce le asteapta dupa aderarea la Uniunea Europeana, moment in care acestea va trebui sa respecte normele impuse, ceea ce va duce la falimente in lant. „Intrarea in UE nu inseamna sa implantezi cipuri la vaci si cercei la porci. Autoritatile ocolesc adevarurile esentiale legate de aderare. In Polonia, 71% din IMM-uri au cazut, iar in Slovenia, 82%“, a mai spus Albu.

Disputa dintre Registrul Comertului si Camera de Comert continua

Probleme mari sint si cu datele de identificare a actionariatului firmelor inscrise la Registrul Comertului. Separarea Registrului de Camera de Comert a creat un scandal de proportii la vremea respectiva, dat fiind faptul ca atributiile celor doua institutii se suprapuneau, lucru valabil si in prezent. Conform spuselor lui Albu, CCI Oltenia are aceleasi drepturi ca si ORC Dolj referitor la detinerea datelor despre situatia financiara a societatilor comerciale. „In situatia actuala, nu se cunosc date despre firme si numarul de angajati. Trebuie sa ne bazam pe cifrele oferite de Directia de Statistica, iar, atunci cind avem nevoie de acestea, platim la Registrul Comertului sau la Monitorul Oficial“, a mai spus presedintele CCI Oltenia. Conform legii, Camera de Comert este un organism nonguvernamental, in timp ce Registrul functioneaza sub autoritatea Ministerului Justitiei.

[GAZETAR]

La Bratovoesti
Batrina impuscata mortal de nepotul ei
Adrian DINU

Un copil de noua ani a impuscat-o mortal pe bunica sa, in timp ce se juca prin casa cu o arma. Tragedia s-a intimplat in noaptea de duminica spre luni, putin dupa miezul noptii, in comuna doljeana Bratovoesti.

Un foc de arma din greseala

Daniel Florin Bragaru, de noua ani, elev in clasa a III-a la o scoala din Craiova, a fost duminica la o inmormintare, in comuna doljeana Bratovoesti, impreuna cu parintii lui. Seara, membrii familiei Bragaru s-au dus sa innopteze la familia Florea din Bratovoesti, Georgel Florea - gazda - fiind var primar cu tatal baietelului. Oamenii mari s-au adunat intr-o camera, sa se uite la televizor, iar copiii - Daniel Bragaru, impreuna cu verisorul lui, de zece ani, si o adolescenta de 17 ani - erau in alta camera.

La un moment dat, Daniel a observat dupa un sifonier o arma Geco, de calibrul 5,6 mm, pe care Georgel Florea o detinea legal. Fara ca nimeni din incapere sa incerce sa-l opreasca, baiatul a luat pusca din locul in care fusese dosita si a vrut sa se joace cu ea. Nu stia ca arma are glont pe teava. Exact in acel moment a intrat in incapere Floarea Florea, de 66 de ani, mama gazdei. Actionind accidental tragaciul, copilul a impuscat-o din greseala pe batrina, care s-a nimerit pe traiectoria glontului.

Copilul nu va ajunge la puscarie

„Copiii s-au dus sa se joace intr-o camera, au gasit pusca dupa sifonier si au luat-o de acolo. Atunci a intrat mama, iar baiatul a impuscat-o in piept“, povesteste ingrozit Georgel Florea, fiul victimei. De fapt, batrina a fost nimerita in spate. Glontul a atins plaminii si inima victimei, apoi a ricosat dintr-o coasta si a iesit prin fata, pe sub omoplatul drept. Rudele au chemat imediat o ambulanta, insa cadrele medicale care s-au deplasat la fata locului n-au mai avut ce face. Batrina murise.

O echipa a politiei judiciare, coordonata de un procuror al Parchetului de pe linga Tribunalul Dolj, a inceput imediat cercetarile, pentru a stabili conditiile concrete ale comiterii faptei. Avind sub 14 ani, Daniel Florin Bragaru nu va raspunde insa penal. Proprietarul armei va trebui sa dea socoteala in fata oamenilor legii cu privire la faptul ca tinea arma incarcata intr-un loc la care aveau acces copiii. Georgel Florea a mentionat ca lasase arma acolo cu doua saptamini in urma, pentru ca a vrut sa impuste un porc bolnav. Barbatul risca insa cel mult o sanctiune contraventionala. Cit despre copil, acesta va fi obligat sa urmeze, cel mai probabil, un tratament psihiatric, iar familia lui va trebui sa plateasca familiei femeii decedate despagubiri materiale si morale.

[GAZETAR]

In pietele craiovene se vind cirese cu adaos de 110%
Ana CARAMAN

„Cirese fara chiriasi“
Specula din piete a determinat cumparatorii craioveni sa adreseze numeroase reclamatii inspectorilor Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorului (OJPC) Dolj. In urma sesizarilor primite, la sfirsitul saptaminii trecute, inspectorii OJPC au efectuat controale in pietele din zona Ciuperca si in zona Spitalului nr. 1. Neregulile descoperite au fost extrem de grave, aducind prejudicii majore consumatorilor.

In plin sezon al cireselor, persoanele fizice independente (PFI) care comercializeaza in piata fructe sau legume faceau o adevarata specula, vinzind ciresele cu adaos de 110%. Desi, in momentul achizitionarii marfii si scoaterii acesteia la vinzare, comerciantii sint obligati sa intocmeasca note de receptie in care sa specifice pretul la care marfa va fi vinduta, acestia „uita“ insa sa intocmeasca aceste receptii obligatorii si vind produsele la suprapret. In schimb, vinzatorii nu au uitat de reclama produselor pe care le scot pe piata, existind superoferte: „Cirese fara chiriasi“ la pretul de 30.000 de lei si cirese pietroase la 50.000 de lei. „Am descoperit la PFI Ion Neacsu o cantitate de 140 de kilograme de cirese, al caror pret afisat era de 70.000 de lei. Am cerut notele de receptie, dar comerciantii nu le intocmisera, avind doar facturile fiscale cu pretul de 30.000 de lei, pret la care achizitionasera marfa. Nu ni se pare normal ca acest comerciant sa faca o specula atit de mare, sa incaseze de la cumparatori 40.000 de lei in plus la fiecare kilogram de cirese. La cantitatea de peste 100 de kilograme, cu care comerciantul s-a aprovizionat, este vorba de peste cinci milioane de lei incasati ilegal. La multi dintre comercianti, preturile de la vinzare erau total diferite fata de cele de pe notele de receptie, fapt care le va aduce sanctiuni pe masura. Existau chiar situatii in care preturile marfii lipseau, fiind bine ascunse de ochii clientilor“, a mentionat Aurelian Toma, inspector OJPC Dolj. Vinzatoarea in cauza a motivat preturile practicate ca fiind urmarea ploilor existente in ultima perioada.

Un alt aspect necorespunzator descoperit a fost acela ca nici pina in prezent majoritatea comerciantilor nu au afisat preturile in ambele monede, atit in leul greu, cit si in leul nou, incalcind astfel hotaririle de guvern.

Toti comerciantii au primit invitatii pentru a se prezenta la OJPC Dolj, dar si amenzi contraventionale de la cinci milioane de lei in sus. Inspectorii OJPC Dolj au precizat ca vor aplica sanctiuni usturatoare si responsabililor administratiei pietelor, care ar trebui sa gestioneze si sa controleze toate notele de receptie ale marfii comercializate.

[GAZETAR]

Ca sa mute tarabele florareselor
Edilii Craiovei au vrut sa distruga un spatiu verde
Ana CARAMAN

Locatarii din Calea Bucuresti s-au impotrivit distrugerii spatiului verde
Locatarii din zona postei din cartierul Calea Bucuresti s-au trezit ieri cu echipe de muncitori apartinind Regiei Autonome a Domeniului Public si Fondului Locativ (RAADPFL) trimisi de edilii Primariei Craiova sa desfiinteze spatiul verde pentru a amplasa in loc tarabele florareselor. Oamenii s-au revoltat vazind cum gardul viu si florile sint scoase din pamint, in locul lor urmind sa fie amplasate tarabe. „Circul“ a durat citeva ore, pina cind reprezentantii primariei au aflat urmarile hotaririi lor si au revocat ordinul, dispunind ca tot ceea ce fusese scos din pamint sa fie replantat.

Insotiti de presedintii asociatiilor de proprietari, locatarii din zona si-au amplasat scaune pe spatiul verde, incercind sa impiedice muncitorii hotariti sa scoata florile si gardul viu. Dar cum „ordinul este ordin si trebuie executat“, aceasta fiind scuza angajatilor Primariei Craiova, revolta oamenilor nu a impiedicat insa distrugerea zonei verzi. „Sintem impotriva deciziei de a distruge spatiul verde, singurul existent in zona, vechi de peste 30 de ani, pentru a se amplasa in locul acesta tarabe. Primaria Craiova nici macar nu ne-a anuntat despre aceasta decizie. Astazi de dimineata (ieri - n.r.) ne-am trezit cu muncitori care scoteau gardul viu si florile plantate si le aruncau in remorca unui tractor. Sintem in stare sa adresam plingere si la Bucuresti despre aceasta bataie de joc coordonata de edilii nostri. Reprezentantii muncitorilor ne-au spus chiar ca sintem niste bieti analfabeti, care nu pot decide soarta si schimbarile necesare unui oras modern“, a spus Ion Licurici, presedintele Asociatiei de Proprietari nr. 18 din cartierul Calea Bucuresti.

[GAZETAR]

Pentru ca recuperarea debitelor costa scump
Primaria sterge datoriile a 20.000 de craioveni la impozitele localeBogdan GROSEREANU

Consiliul Local (CL) Craiova are pe ordinea de zi a sedintei ordinare din aceasta luna un proiect de hotarire privind stergerea unor creante pe care municipalitatea le are de incasat de la cetateni, in contul taxelor si impozitelor locale. Motivul invocat de oficialii craioveni este acela ca debitele pe persoana sau societate comerciala sint atit de mici, incit cheltuielile prin instantele de judecata pentru recuperarea creantelor ar fi mai mari decit sumele datorate.

Este vorba despre 16.000 de persoane fizice, care cumuleaza debite de circa 700 de milioane de lei, la care se adauga 4.000 de cazuri de persoane juridice, cu un total al creantelor in valoare de aproximativ 70 de milioane de lei. Hirtogaria adunata in arhivele Directiei de taxe si impozite, precum si bataia de cap pe care ar da-o functionarilor recuperarea acestor debite i-au convins pe oficiali ca este mai ieftin sa se lase pagubasi. Asta cu atit mai mult cu cit debitul pe fiecare caz este mai mic de 100.000 de lei. „Nu face daraua cit ocaua. Ca sa-i urmaresti pe datornici te costa enorm. Unii dintre ei sint si greu de cautat, pentru ca debitele sint vechi. Ne costa mai mult taxa de timbru, ca sa recuperam debitele in instanta. Apoi, este vorba de teancuri de liste. Cine sa-si piarda timpul cu ele si sa le citeasca?“, a declarat viceprimarul craiovean Sorin Iordache.

[GAZETAR]

GAZETA de SUD - ziarul regional nr. 1 in România

Cele mai citite 10 cotidiene din Craiova. Sursa SNA, mai 2004 - aprilie 2005
Ultimul Studiu National de Audienta (SNA) reconfirma pozitia Gazetei de Sud ca lider al presei regionale din România. Studiul, care cuprinde toate orasele tarii care au peste 50.000 de locuitori, a fost realizat in perioada mai 2004-aprilie 2005. Acesta arata ca Gazeta de Sud are zilnic 130.000 de cititori, fiind astfel cel mai citit ziar regional din România. Pe locul doi in topul ziarelor regionale se situeaza cotidianul Viata Libera din Galati, cu 114.000 de cititori.

„De ani buni, Gazeta este numarul 1 in presa regionala din România, ca audienta si vinzari zilnice. Am ajuns aici si ne-am mentinut pozitia de lider pentru ca ne respectam cititorii si le oferim informatii solide si de calitate, cu ajutorul unei echipe de jurnalisti profesionisti“, a declarat Ina Voinea, redactor-sef al Gazetei de Sud. Aceasta a tinut sa adauge: „Studiul masoara audienta in orasele care au peste 50.000 de locuitori, unde Gazeta vinde numai o parte din tirajul zilnic. In 2006, vor fi incluse in studiu toate orasele din România, iar aceasta va insemna, pentru Gazeta de Sud, o crestere foarte mare a cifrelor de audienta inregistrate de SNA “.

Toata Oltenia citeste Gazeta de Sud

Craiova, orasul-emblema al Olteniei, este si locul unde se gasesc cei mai multi cititori ai Gazetei de Sud, numarul acestora crescind de la 97.000 la 101.000, in comparatie cu studiul de audienta realizat anterior, in perioada februarie 2004-ianuarie 2005.

In Oltenia, Gazeta de Sud este lider detasat, avind 130.000 de cititori, cu 34.000 mai multi decit ziarul care ocupa locul doi ca audienta - Jurnalul National, cu 96.000 de cititori. Pe locul trei se situeaza cotidianul Editie Speciala, cu 79.000 de cititori. SNA arata ca 47,7% din cititorii cotidianului Editie Speciala citesc zilnic Gazeta de Sud. Aceasta inseamna ca un mesaj publicitar ce apare in Gazeta de Sud ajunge automat si la jumatate din cititorii cotidianului Editie Speciala. Pe locurile patru si cinci ca numar de cititori se afla cotidienele centrale Evenimentul Zilei si Libertatea.

Cine sint cititorii Gazetei si ce ii intereseaza

Gazeta este citita de persoane dinamice, cu un statut social mediu sau superior, foarte interesate de ceea ce se intimpla in comunitatea lor. 66,9% din cititori si-au intemeiat deja o familie, in timp ce 14% sint elevi sau studenti. Cei mai multi cititori lucreaza in domeniile industrial, servicii, comert si finante/banci. Cititorii Gazetei de Sud sint educati - 73,7% au absolvit liceul sau o institutie de invatamint superior. 14,7% cistiga peste sapte milioane de lei lunar.

Este de remarcat faptul ca 19,8% din cititori sint foarte tineri, avind intre 14 si 24 de ani. Gazeta se poate lauda si cu faptul ca este citita zilnic de 5.129 de intreprinzatori particulari. Conform SNA, cititorii Gazetei de Sud sint foarte interesati de problemele sociale, de politica interna si externa, de evenimente sportive, turism, medicina, sanatate si alimentatie.

Din pacate, SNA nu include cititorii editiei electronice a Gazetei de Sud (www.gds.ro). In fiecare zi, 2.700 de olteni din peste 40 de tari ale lumii citesc Gazeta online, marturie a faptului ca Gazeta de Sud este, intr-adevar, un cotidian al oltenilor de pretutindeni.

[GAZETAR]

„Teapa“ de 65 de milioane de lei la o casa de schimb valutar din Craiova
Valentin TUDOR

Patronii caselor de schimb profita de naivitatea craiovenilor
Casele de schimb valutar continua sa profite de naivitatea craiovenilor care vor sa vinda sau sa cumpere valuta, afisind comisioane scrise cu cifre foare mici, pe care nu le poti observa nici daca te uiti cu foarte mare atentie. Un astfel de necaz i s-a intimplat si Loredanei Mohanu, care se plinge, intr-o scrisoare trimisa pe adresa redactiei, ca a pierdut 65 de milioane de lei vechi din cauza comisionului perceput de o casa de schimb valutar. Aceasta ne scrie ca pe 17 iunie s-a dus impreuna cu sotul ei si cu reprezentantul unei agentii imobiliare la o casa de schimb valutar de pe strada Unirii, sa schimbe in lei suma de 18.035 de euro, pentru a plati diferenta de bani necesara cumpararii unui apartament la care platisera deja avansul. „Aceasta casa de schimb valutar aplica un comision de 0% la vinzare, lucru care se vede clar, si un comision de 10% la cumparare, lucru care este ascuns sub firma casei de schimb. Am negociat cursul de cumparare avind in vedere ca era o suma mare si ni s-a comunicat ca ni se dau 36.100 de lei pentru un euro. Nici o casa de schimb din Craiova nu avea cursul atit de bun. Vinzatoarea a batut bonul in casa si apoi ne-a dat sa numaram banii in lei. Am constat cu stupoare, la numarare, ca lipseau 65 de milioane de lei, iar, cind am cerut explicatii, casiera a devenit recalcitranta si ne-a facut chiori, spunind ca nu e vina ei ca nu stim sa citim afisele de pe pereti. Repet, nu ni se spusese nimic de nici un comision, cu toate ca noi am intrebat de la inceput ce suma ni se va da. Am luat legatura cu patronul firmei, iar acesta a spus clar ca, daca vrea, poate sa modifice bonul din casa, dar nu vrea. Am luat legatura cu Garda Financiara si OJPC, care ne-au raspuns ca firma este in regula din punct de vedere al actelor. Acum ne vedem nevoiti sa facem un credit ipotecar pentru a contracta un apartament pentru care noi dadusem avansul si urma sa platim diferenta de bani din suma primita de la casa de schimb valutar. Daca din punct de vedere legal sint in regula (casa de schimb valutar - n.r.), din punct de vedere moral sint tot in regula?“, se intreaba retoric Loredana Mohanu.

[GAZETAR]

Cum s-a destrãmat cea mai mare imprimerie din Oltenia

În timpul regimului comunist, Imprimeria Oltenia avea 800 de angajaþi ºi mai multe filiale aflate în judeþele Olteniei, care constituiau obiecte de patrimoniu ale imprimeriei. Acum mai sunt doar 80 ºi numai jumãtate din active. Filialele au fost vândute, o parte din activele acestora fiind înstrãinate în leasing, pe sume modice. Astfel, SC Tipografia SA Slatina a vândut o suprafaþã de 3.600 mp din active pentru 1.868.000.000 lei fãrã TVA, Tipografia Prodcom SRL Tg. Jiu a vândut active pe o suprafaþã de 3.700 mp cu 2.029.000.000 lei, SC Tipo Impex Turnu Severin a înstrãinat 3.000 mp din patrimoniu pentru suma de 2.749.000.000 lei, în timp ce jumãtate din imprimeria de la Craiova a fost preluatã de SC Sky Holding SRL.

Marius Iordache, patron la Sky Holding
Am participat la 11 licitaþii

“Eu am vrut sã cumpãr aceste spaþii ºi am participat la nu mai puþin de 11 licitaþii, oferindu-le suma pe care au cerut-o ei, deºi era contrar legii, deoarece, dupã prima licitaþie, preþul trebuie sã scadã cu 25 la sutã, lucru ce nu s-a întâmplat. Dacã ar fi fost aºa cum susþin angajaþii, aº fi câºtigat din prima, iar acum toatã imprimeria ar fi fost a mea.”

Virginia Lãzãrescu, Directorul imprimeriei
Nu putem decide asupra privatizãrii

“Avem statut de invitaþi la Consiliul de Administraþie ºi nu putem decide asupra privatizãrii. Aºa s-a decis prin hotãrâre de Guvern ºi aºa se face. Din câte ºtiu eu, anul trecut am fost evaluaþi la 1.500.000 de euro. Avem 10.000 mp, plus clãdirile aferente. Contractul de leasing cu SC Sky Holding a fost încheiat de Bucureºti. Noi nu ºtim nimic ºi nu deþinem alte date.”

Dacã anul trecut privatizarea Imprimeriei Oltenia a fost blocatã din cauza unor nereguli semnalate de sindicaliºti, care au arãtat cã banii obþinuþi astfel sunt utilizaþi pentru acoperirea unor gãuri aflate în bugetul Companiei Naþionale a Imprimeriilor (CNI) “Coresi”, anul acesta urmeazã o nouã etapã. Angajaþii se tem însã cã ar putea sã rãmânã fãrã locuri de muncã ºi spun cã persoana interesatã sã cumpere este patronul firmei Sky Holding SRL Craiova, societate care deþine cealaltã jumãtate din activele imprimeriei, achiziþionatã în 2000 în urma unei licitaþii cu cântec.
În spaþiul luat în leasing de la imprimerie pentru suma de 4.619.000.000 lei fãrã TVA funcþioneazã acum Târgul Comercial Pelendava. “În momentul în care au fost preluate spaþiile de cãtre Sky Holding, fiul fostului director al imprimeriei, Cosmin Copãcescu, era asociat cu patronul firmei. Aºa a fost posibilã câºtigarea licitaþiei”, susþine Alexandru Ilie, ºeful Secþiei Offset Imprimare.
Licitaþia a fost contestatã, însã Sky Holding a avut câºtig de cauzã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Pe lista celor care au încheiat afaceri profitabile cu CNI “Coresi” se regãsesc ºi numele unor grei ai PSD, senatorul Adrian Pãunescu, fostul ministru al Administraþiei ºi Internelor, Ioan Rus, precum ºi oameni controversaþi de afaceri, printre care Sorin Ovidiu Vântu, Hidecuti ºi Corneliu Iacobov. În acelaºi memoriu ce urmeazã a fi înmânat Parlamentului ºi în care se regãsesc toate afacerile CNI “Coresi”, angajaþii au descris ºi ultimul tun dat de directorul companiei, Dumitru Constantinescu, care a vândut baza sportivã ºi ºtrandul la un preþ subevaluat, de trei ori mai mic decât cel real.

Directorul Constantinescu, omul de casã al lui Iliescu

Prin HG nr. 692/13 iunie 2003, Guvernul României a decis scoaterea la privatizare a Companiei Naþionale a Imprimeriilor “Coresi”, prin metoda vânzãrii de active. Profitând de faptul cã sucursalele din þarã nu au personalitate juridicã, fiind niºte simple secþii, conducerea companiei a realizat un profit de peste 156 de miliarde de lei din vânzarea acestora. “Nu ºtiu unde au ajuns acei bani, pentru cã valoarea investiþiilor nu depãºeºte 10 miliarde de lei”, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinþe de presã susþinute la Craiova, deputatul Mircia Giurgiu, preºedintele Federaþiei Tipografilor din România. Dupã privatizarea eºuatã a Imprimeriei de la Bacãu, pe care a cumpãrat-o controversatul om de afaceri Corneliu Iacobov, a venit rândul Imprimeriei Oltenia, care se numãrã, alãturi de imprimeriile de la Oradea ºi Cluj, printre cele rãmase neprivatizate.
Mircia Giurgiu (foto) a þinut sã sublinieze cã tipografii nu sunt împotriva privatizãrii, ci împotriva privatizãrii prin vânzarea de active, considerând cã metoda adoptatã de managerii de la “Coresi” ºi aprobatã de Ministerul Culturii ºi Cultelor nu face altceva decât sã distrugã tipografiile, iar cu banii obþinuþi se astupã gãurile companiei “Coresi”, de peste 13 miliarde, în numai un an ºi jumãtate. “Vrem sã evitãm ce s-a petrecut la Bacãu, când nu s-a respectat contractul de privatizare, iar oamenii au rãmas fãrã loc de muncã, imprimeria fiind falimentatã”, a declarat deputatul.
Sindicaliºtii spun cã transformarea sucursalei în societate comercialã ar fi singura salvare a filialei craiovene ºi acuzã conducerea CNI “Coresi” de management defectuos ºi de jocuri de interese la nivel politic. “Directorul general Constantinescu este prieten cu Ion Iliescu de când acesta a fost directorul Editurii Tehnice. Noi credem ºi avem semnale cã la licitaþiile de la Bucureºti s-a intervenit pe linie politicã”, a spus liderul Sindicatului “Litera”, Nicu Grigorie. Sindicaliºtii mai spun cã strategiile folosite de Constantinescu, care se aflã de peste 11 ani în fruntea companiei, au fost dirijate de înalþi demnitari din PSD ºi au adus prejudicii de milioane de dolari companiei. Sprijiniþi de BNS, tipografii sunt hotãrâþi sã protesteze imediat dupã întâlnirea AGA din 20 iulie a. c.

Ministrul Culturii a cerut discreþie asupra cazului

Într-o interpelare în Parlament, deputatul Mircia Giurgiu a solicitat intervenþia ministrului Mona Muscã pentru a rezolva situaþia creatã la CNI “Coresi”. Deputatul a prezentat un raport de audit întocmit de auditori independenþi în care se aratã faptul cã la nivelul conducerii CNI se înregistreazã un management defectuos, care a dus la pierderi de peste cinci miliarde de lei numai pentru 2004. Vizavi de acest raport, Mona Muscã a declarat, adresându-se deputatului Mircia Giurgiu: “Am avut ºi eu mari îndoieli cu privire la ce se întâmplã la «Coresi». Vreau sã analizez problema împreunã cu câþiva economiºti ºi sper sã ajungem la concluziile care trebuie. Vreau sã mai spun cã transparenþa nu întotdeauna ajutã ºi de data asta nu cred cã o sã mã ajute, dar mã bazez oricum pe discreþia dumneavoastrã”.

[GAZETAR]

Scoala de stiinte politice de la Craiova da rezultate
(C.A.)

De curind, o noua generatie de specialisti in stiinte politice a iesit de pe bancile universitatii. In perioada 6-9 iulie, cea de a treia promotie de absolventi ai specializarii Stiinte Politice din cadrul Facultatii de Istorie, Filosofie, Geografie din Craiova a sustinut examenul de licenta. Rezultatele - mai mult decit satisfacatoare - reflecta nivelul de pregatire al tinerilor politologi, la capatul celor patru ani de studii. Comisia de examinare a fost alcatuita din cadre universitare de la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti: Alexandra Ionescu, Daniel Barbu, Cristian Preda si Laurentiu Vlad, neputind exista deci nici un dubiu asupra corectitudinii evaluarii. Intr-o perioada in care licenta este perceputa tot mai des ca o simpla formalitate, exemplul craiovean nu poate fi decit salutar.

Examenul a constat intr-o proba scrisa din disciplina fundamentala, Stiinta Politica, si un modul de specialitate, la alegere. Notele obtinute indica un progres fata de anii anteriori si dovedesc superioritatea scolii craiovene in raport cu institutii similare din tara. Media anuala a fost 8,65. De retinut este faptul ca o treime (11 din 33) dintre inscrisi au obtinut note peste 9 la proba scrisa si mai mult de jumatate (18) din lucrarile de licenta prezentate au primit nota maxima. Acestea din urma au acoperit o arie foarte larga a domeniului politic: istoria si realitatea contemporana româneasca, procesul unificarii europene, problemele globale cu care se confrunta lumea la inceputul mileniului III, comunicarea si marketingul politic etc. Prin dimensiunile si calitatea lor, multe dintre lucrari ating nivelul stiintific al unor teze de doctorat. Efortul studentilor este de la sine inteles. Trebuie notat insa si efortul profesorilor coordonatori care, din cauza numarului relativ redus, au fost nevoiti sa ia sub tutela mai multe lucrari decit se obisnuieste. Aceasta dovedeste mobilitatea lor si specializarea in foarte multe subdomenii, aparent disparate. Cistigul a fost deci de ambele parti.

Rezultatele pozitive nu sint o intimplare, ci urmarea fireasca a eforturilor depuse vreme de patru ani de studenti si de cadrele facultatii, printre care nume cunoscute precum Cezar Avram, Ion Deaconescu, Dumitru Otovescu, Aurel Piturca, Miron Roman, Mihail Simion, Silviu Somicu, dar si tineri absolventi de Stiinte Politice din anii anteriori. Cu totii au reusit sa creeze in Craiova un centru care nu mai poate fi ignorat pe plan intern si - datorita raporturilor strinse cu diverse universitati straine - european.

Surprinsi pot fi numai cei care nu cunosc activitatea de pina acum. Incepind cu numarul foarte mare de candidati la admitere, trecind prin procesul didactic propriu-zis si terminind cu rezultatele examenului de licenta, totul anunta un viitor promitator pentru Stiintele Politice craiovene. In ciuda dificultatilor materiale, profesorii si studentii au facut tot posibilul pentru a mentine activitatea academica la un nivel cit mai inalt. Schimburile cu facultatile de acelasi profil din strainatate, publicarea regulata a unei Reviste de Stiinte Politice (printre putinele acreditate de CNCSIS), organizarea de simpozioane si conferinte cu participare internationala sint numai citeva dintre activitatile care au contribuit la atingerea scopului final: scoaterea pe piata a unor specialisti in stiinte politice foarte bine pregatiti, cu abilitati dintre cele mai diverse, capabili sa se integreze imediat in viata publica a cetatii.

Proaspetii licentiati se pregatesc sa urmeze cursurile masterale de Politici sociale românesti si europene. In acelasi timp insa, ei sint gata sa infrunte viitorul. Oportunitatile care li se ofera nu sint inca pe masura abilitatilor lor. Specialisti in teorie politica, politica comparata, politica româneasca sau relatii internationale, ei pot fi in orice moment extrem de utili in institutiile statului ca si in societatea civila. Avind in vedere amatorismul cu care sint gestionate treburile publice, cooptarea acestor tineri, care pe linga elanul specific virstei mai au si avantajul unei pregatiri solide, este o necesitate. Aveti incredere in absolventii de Stiinte Politice! Ei chiar stiu despre ce este vorba…

[GAZETAR]

Piata de gros a Craiovei, un proiect tot mai departe de realitate

Bogdan GROSEREANU

Reprezentantii administratiei craiovene s-au intilnit vineri cu consultantul german Peter Sauer, pentru a repune pe tapet problema construirii unei piete de gros pentru legume si fructe in oras. Ideea dateaza de citiva ani, dar nu s-a facut nimic concret in acest sens.

Planul initial prevedea obtinerea unei finantari externe pe un proiect de cinci-sase milioane de euro, proiect la care municipalitatea sa contribuie cu 15%. In plus, primaria se angaja sa puna la dispozitie o platforma de zece hectare de teren cu iesire la calea ferata si un drum national, la care se adauga introducerea utilitatilor in zona. Singura locatie care corespundea cererilor era platforma de la Cernele, linga Combinatul Chimic de la Isalnita. Costurile introducerii de utilitati in zona au fost apreciate la circa 100 de miliarde de lei, bani pe care primaria a spus ca nu-i are. In consecinta, oficialii craioveni vor ca Peter Sauer sa caute posibili investitori germani care sa suporte, pe linga costul pietei, si pe cel al utilitatilor. „Noi nu avem bani sa introducem utilitati. Am venit cu propunerea ca un investitor sa preia si aceste costuri, iar primaria o sa-i puna la dispozitie terenurile. Si asa, o piata de gros este un beneficiu mai mult pentru judet decit pentru oras, pentru ca va fi o piata de desfacere a cultivatorilor de legume si fructe din teritoriu“, a declarat viceprimarul Sorin Iordache.