|
Post by Sorin Opran on May 17, 2004 8:52:53 GMT 2
intr-un cunvant: orasul devine din ce in ce mai monoton.
P.S. de fapt nu este doar un cuvant...da' de...!
|
|
|
Post by Sorin Opran on May 17, 2004 17:55:06 GMT 2
Mai adaug si eu un nume... o persoana care este de 7 ani in Bucuresti si si-a aratat interesul sa ni se alature in "actiunea" pe care vrem sa o facem. Nadia (ez) P.S. @ "Florin" si "Shapka" ... este trecuta si in lista din "Baza de date".
|
|
|
Post by Sorin Opran on May 13, 2004 16:52:55 GMT 2
Salutare, buna si misto ideea cu intalnirea asta...si mai ales cu cea de a face un formu pt. noi craiovenii...-sa ne traiesti ADMIN-ule-.
Vreau sa mai adaug si eu 2-a nume, momentan, la lista Dan Neda Laurentiu Cirtog
Sa auzim de bine!
|
|
|
Post by Sorin Opran on May 27, 2004 8:48:53 GMT 2
Florin si eu m-am lovit de aceeasi chestie cu "pitulusul" si pana nu le-am spus "de-a-vati-ascunselea" se uitau la mine ca la un nebun, ciudat, etc....si asta se intampla tot in Bucureti.
|
|
|
Post by Sorin Opran on Jun 4, 2004 15:22:45 GMT 2
numai sa descopar cum sa upload si-l skimb rapid gasesti asta la tine in "profile", pe bara de sus. welcome to craiovenii forum...
|
|
|
Post by Sorin Opran on Jun 4, 2004 15:08:14 GMT 2
hahahahaha, ce rau e acum..."dracusoru' " ;D
P.S. No offence man!
|
|
|
Post by Sorin Opran on May 14, 2004 8:47:01 GMT 2
In Canada mai sunt: Catalin Balan si Daniela Balan
|
|
|
Post by Sorin Opran on May 27, 2004 13:19:54 GMT 2
si fete frumoase...;D
|
|
|
Post by Sorin Opran on May 20, 2004 10:36:46 GMT 2
In prezent, judetul Dolj detine o pop..atie de 770.000 locuitori repartizata astfel: municipiul Craiova cu 320.000 locuitori - cel mai important centru urban si administrativ al judetului. Cuprinde numeroase unitati industriale din domeniul constructiilor de masini (Electroputere, Intreprinderea de Utilaj Greu, Masini Agricole si Tractoare, Intreprinderea de Avioane, Intreprinderea de Reparatii Locomotive, etc.) industria electrotehnica (Electroputere), industria chimica (Doljchim), industria alimentara (Fabrica de Bere, Lactido, Frigorifer, Bachus SA, etc.), industria textila (Fabrica de Confectii), industria materialelor de constructii (ELPRECO), industria mobilei (Metal - Lemn), industria de automobile (Daewoo). municipiul Calafat cu circa 22.000 locuitori - centru urban cu un bogat trecut istoric. Are unitati industriale în domeniul alimentar si textil, este port si constituie un important punct de trecere a frontierei cu Bulgaria. orasul Bailesti , cu o pop..atie de circa 22.000 locuitori. Localitate cu profil agro-industrial, cu unitati agricole importante dar si industriale în domeniul electrotehnicii, mecanicii si turnatoriei de metale neferoase. orasul Filiasi , cu o pop..atie de 20.000 locuitori. Aici exista unitati industriale în domeniul electrotehnic, mecanic, constructii de masini si prelucrarea lemnului. orasul Segarcea , cu o pop..atie de cea. 8.500 locuitori. Dispune de unitati industriale din domeniul alimentar si chimic si este un puternic centru agricol.
Restul pop..atiei judetului este cuprinsa în 94 comune ce însumeaza 364 sate.
Judetul Dolj detine 3,1 % din suprafata totala si 3,9 % din cea agricola a tarii. Agricultura ofera cele mai multe locuri de munca si conteaza ca parte majora a produsului intern brut din judet. Suprafata agricola este de 590.000 ha din care 302.000 ha sunt irigate iar 470.000 ha sunt în proprietatea privata. Faptul ca 40 % din terenul agricol este reprezentat de solul cernoziom vorbeste de la sine despre marile posibilitati pe care le are agricultura în judetul Dolj. Pentru valorificarea productiei agricole din judet, au fost înfiintate în timp numeroase întreprinderi prelucratoare în diferite domenii: morarit-panificatie, industrializarea laptelui, producerea si rafinarea uleiului comestibil, a zaharului, berii, prelucrarea si conservarea carnii, a legumelor, precum si de producere si distilare a alcoolului. Toate aceste instalatii si spatii de productie, dublate de o forta de munca calificata constituie un domeniu de maxima importanta în promovarea unor produse de calitate superioara atât pentru piata interna cât si pentru cea externa. Judetul dispune de o suprafata forestiera de 81.500 ha, din care 11.500 ha sunt detinute de sectorul privat.
Padurile adapostesc un bogat fond cinegetic - cerbul, caprioara, vulpea, mistretul. Suprafata ocupata de ape si balti este de 22.000 ha, din care 5.000 ha în sectorul privat. Bogatia în peste a acestor ape, mai ales în trecut, a fost determinanta în alegerea pestelui în stema judetului Dolj. O bogatie importanta a zonei o constituie fructele recoltate de pe cele aproape 10.000 ha destinate pomiculturii.
Reteaua cailor de transport cuprinde 221 km cale ferata, 424 km drumuri nationale si 1691 km drumuri judetene si comunale, precum si un aeroport.
Camera de Comert din Craiova a înregistrat în Dolj un numar de cea. 18.500 de agenti economici. Exista de asemenea un numar de cea. 600 societati cu capital strain, majoritatea însa cu capital redus. Ponderea mare a acestor agenti economici este în mediul urban, cea. 15.500, si numai 3.000 în mediul rural.
De-a lungul secolelor, locuitorii acestor meleaguri au fost caracterizati prin toleranta fata de semeni si credinta în Dumnezeu, în municipiul Craiova se afla centrul bisericii ortodoxe oltene prin Arhiepiscopia Craiovei si Mitropolia Olteniei . Pe teritoriul judetului se gasesc numeroase lacasuri de cult atât ortodoxe cât si catolice, protestante, baptiste, adventiste, cât si temple evreiesti. Multe din aceste lacasuri de cult constituie monumente istorice si de arhitectura, de mare valoare.
Alaturi de biserica, scoala este cea care contribuie esential la formarea generatiilor tinere. A fost înfiintata la început pe lânga biserica. La 1775 se pun bazele "Scolii obstesti" de la manastirea Obedeanu, transformata în "Scoala domneasca" în 1822. La "Obedeanu" se învatau, în afara de limba româna, limbile franceza si greaca.
In prezent, pe raza judetului Dolj functioneaza cca. 900 unitati de învatamânt în care studiaza aproximativ 150.000 tineri, din care 10% studenti, pregatiti de un personal didactic ce însumeaza 12.000 profesori. Reteaua de învatamânt preuniversitara cuprinde 400 gradinite pentru prescolari, 380 scoli, 48 licee, 28 scoli profesionale si postliceeale. Cei 15.000 de studenti sunt grupati în doua Universitati ce cuprind 16 facultati, la care se adauga facultatile private, care îi pregatesc pentru aproape toate domeniile de activitate: umanist, tehnic, economic, juridic, medical, agricol, sportiv si tehnologic.
Calitatea învatamântului în aceasta zona a tarii a determinat consemnarea în timp a nu mai putin de 75 de academicieni ai României proveniti numai de la Colegiul National Carol I din Craiova, printre ei figurând nume celebrei ca: Gheorghe Titeica si Simion Stoilov - matematicieni, Ilie Murgulescu si Eugen Angelescu - chimisti, C. Radulescu Motru - filosof, Stefan Milcu si Dimitrie Gerota - medici, C. S. Nicolaescu Plopsor - arheolog, marele diplomat Nicolae Titulescu . Acest prestigios liceu a fost absolvit de asemenea de cunoscutii artisti plastici Constantin Lecca , Theodor Aman , Ion Tuculescu si scriitorii Mihail Drumes , Gib. Mihaescu , Alexandru Macedonski .
Era normal ca o astfel de zona sa se remarce în peisajul cultural al tarii. Pe teritoriul judetului, în 19 muzee, se afla depozitate si expuse valori reprezentând trecutul si prezentul. Se remarca în acest sens Muzeul Olteniei din Craiova cu sectiile de istorie, etnografie si stiinte ale naturii, Muzeul de Arta , depozitarul unor capodopere ale artei românesti si universale, în al carui salon "Constantin Brâncusi" este expusa celebra lucrare "Sarutul"...
Biblioteca din Craiova , înfiintata de Alexandru si Aristia Aman, alaturi de celelalte 400 de biblioteci existente în teritoriu, însufletesc viata spirituala a Doljului, în cadrul manifestarilor culturale ce au loc în aceste spatii se prezinta cartile de valoare ale scriitorilor locali si nationali si se verniseaza numeroase expozitii de arta. Filarmonica de stat Oltenia , întemeiata în anul 1850, si Teatrul de Opera si Opereta , fiintând din anul 1861, asigura, prin repertoriu si interpretare, satisfacerea exigentelor muzicale ale melomanilor. Teatrul de papusi , fondat în anul 1949, în pofida spatiului restrâns în care îsi desfasoara activitatea, si-a câstigat o notorietate nationala si internationala. Teatrul National din Craiova , înfiintat în anul 1850, a avut tot timpul o cota de exprimare artistica de cea mai înalta clasa. Din anul 1992 a cucerit efectiv tarile de pe toate continentele unde a dat spectacole, fiind laureatul a numeroase festivaluri dramatice. Era normal ca Teatrul National din Craiova sa fie organizatorul Festivalului international de teatru "William Shakespeare".
Judetul Dolj este înscris cu majuscule si în miscarea sportiva din România, atât prin sportul de masa, prin atletism, hipism, cât si sporturi de sala si de echipa. Din cadrul sportivilor doljeni s-au ridicat nume de exceptie - campioni mondiali si olimpici. O mândrie a sportului Doljean o constituie echipa de fotbal "Universitatea Craiova" ca o prezenta europeana confirmata.
Pentru îngrijirea sanatatii locuitorilor acestor meleaguri, în judetul Dolj functioneaza 95 dispensare, 12 spitale si un sanatoriu în care îsi desfasoara activitatea cea. 10.000 de cadre sanitare. Se remarca Spitalul Clinic Judetean cu o capacitate de 1600 paturi, având un rol important si pentru judetele vecine.
Pentru turistii care viziteaza judetul sunt asigurate cea. 1100 locuri de cazare în hoteluri, hanuri, moteluri si vile turistice. In afara obiectivelor istorice, a monumentelor de arhitectura si de arta care determina prezenta turistilor în teritoriu, este obligatoriu sa se includa în programul acestora si vizitarea Parcului Romanescu - monument de arhitectura peisagera, considerat cel mai frumos parc din tara.
Informatii preluate din lucrarea: Judetul Dolj - Album monografic, 1999
|
|
|
Post by Sorin Opran on May 20, 2004 10:36:17 GMT 2
Monografie
Situat în zona de sud- sud-vest a României, judetul Dolj se întinde între 44°00' si 44°30' latitudine nordica si 22°00' si 23°00' longitudine estica, fiind strabatut de la nord la sud de râul Jiu, al carui nume îl poarta - Doljiu, adica Jiul de Jos. Suprafata totala de 7.717 km reprezinta 3,1 % din suprafata tarii si este învecinata cu judetele Mehedinti la vest, Gorj si Vâlcea la nord, Olt la est si de Fluviul Dunarea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanta ce constituie o parte din granita naturala a României cu Bulgaria. Relieful judetului cuprinde zona de lunca a Dunarii, câmpia si zona de deal, beneficiind de o clima blânda cu o medie anuala de 11,5°C.<br>Altitudinea creste de la 30 la 350 m fata de nivelul marii, din sudul spre nordul judetului, formând un larg amfiteatru deschis înspre soare. Pe acest generos pamânt traiesc aproximativ 770.000 locuitori grupati în 2 municipii, 3 orase si 94 comune, cu o pondere a pop..atiei urbane de 51 %.
Tinutul Doljului a fost binecuvântat cu bunurile materiale si spirituale faurite în decursul timpului de locuitorii sai. In argumentarea acestei idei stau culturile Cârna, Verbicioara, Salcuta, Cârcea si Cotofeni, datând din paleolitic si neolitic, precum si numeroasele complexe arheologice daco-romane. Marturiile arheologice atesta o viata prospera în cetatile si satele de pe meleagurile Jiului, societatea getodacica atingând aici apogeul în timpul regilor Burebista si Decebal, castrul Pelendava - al carui nume a fost preluat de romani si transpus în Tabula Peutingeriana , consemnata cartografic la anul 225 - fiind una dintre aceste marturii. Teritoriul judetului a fost aparat de fortificatii, dintre care cea mai importanta, realizata în sec. IV, "Brazda lui Novac", strabate zona de la vest la est. Numarul mare de localitati si cresterea demografica la începutul mileniului doi au dus la o dinamica economico - sociala si la cristalizarea unor formatiuni politice prestatale. In prima jumatate a secolului al XIII-lea se remarca cnezatul condus de Ioan Intâiul , personaj cunoscut din documente ca apartinator marii familii a boierilor Craiovesti , familie care a jucat un rol de prima importanta în viata politica a statului feudal Tara Româneasca. Tot Craiovestii sunt familia conducatoare a celei mai însemnate institutii - Marea Banie a Olteniei - consemnata în 1475 într-un hrisov al domnitorului Laiota Basarab. La sfârsitul veacului al XV-lea Craiova a devenit resedinta Baniei Olteniei si mai târziu, în secolul al XVIII-lea, a Caimacamiei. De-a lungul vremilor, din rândul familiei Craiovestilor au fost înaltati în fruntea tarii domnitorii: Neagoe Basarab , Radu de la Afumati , Radu Serban , Matei Basarab , Constantin Serban , Serban Cantacuzino si Constantin Brâncoveanu . Marea Banie a Olteniei ajunge o institutie de prim ordin în timpul domniei lui Mihai Viteazul , când dregatoria de Mare Ban a fost încredintata lui Preda Buzescu. In timpul domnitorilor fanarioti, boierimea craioveana îsi manifesta ostilitatea fata de domnitorii impusi de Poarta Otomana. Dominatia austriaca în Oltenia în perioada 1718 - 1739 a determinat o agravare considerabila a regimului de obligatii economice si fiscale a producatorilor urbani si rurali, fapt care a condus la o puternica miscare a haiducilor si chiar la actiuni de împotrivire a boierilor fata de administratia habsburgica. Intre anii 1770-1771, Cetatea Banilor a îndeplinit si rolul de capitala a Tarii Românesti. Una din marile familii boieresti din Craiova - familia Bibescu - a dat Tarii Românesti pe ultimii sai domnitori - Grigorie Dimitrie Bibescu si Barbu Dimitrie Stirbei.
Locuitorii acestei zone a tarii au luat parte la toate marile momente ale istoriei nationale. La revolutia de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu, a participat un numar foarte mare de locuitori ai Doljului. La 1848, la Craiova s-a format guvernul provizoriu revolutionar, alcatuit din: Nicolae Balcescu, Gheorghe Magheru, I. Heliade Radulescu si Costache Romanescu, craiovean. Razboiul de Independenta din 1877-1878 a chemat sub arme foarte multi tineri din pop..atia acestei zone, direct implicata teritorial prin localitatile sale de la Dunare - Calafatul si Poiana Mare, unde a functionat si Comandamentul Trupelor Române.
Perioada urmatoare razboiului de independenta a fost o epoca de progres din punct de vedere economic si cultural, astfel ca la sfârsitul secolului al XlX-lea în orasul Craiova, cu cea. 40.000 de locuitori, existau mici fabrici si ateliere de produse chimice, masini agricole, arte grafice, tabacarii, textile, materiale de constructii, etc. In anul 1910 pop..atia Craiovei însuma 51.400 locuitori si era al doilea oras al României dupa Bucuresti. In timpul primului razboi mondial, pop..atia Doljului a opus o dârza rezistenta ocupantului, zeci de mii de ostasi olteni jertfindu-si viata pentru realizarea României Mari. Perioada interbelica se caracterizeaza printr-o activitate economica preponderent agrara, procesul de industrializare fiind lent si unilateral, marii proprietari funciari din zona investindu-si capitalurile în palate monumentale, institutii comerciale si banci. Dupa al doilea razboi mondial în Dolj se dezvolta industria constructoare de masini si utilaje, industria chimica, industria alimentara, usoara si a materialelor de constructii, industria electrotehnica, extractiva si energetica, precum si industria aeronautica.
|
|
|
Post by Sorin Opran on May 17, 2004 14:36:42 GMT 2
asta este pt. cei care nu stiu, chiar atatea sau chiar mai putin despre orasul natal, de resedinta, de tranzit...sau cum il considera fiecare la randul lui.
|
|
|
Post by Sorin Opran on May 17, 2004 14:35:28 GMT 2
SECOLUL XX
Spre sfarsitul sec.XIX, Craiova - cu cei peste 40000 de locuitori - era un oras ce avea mici fabrici si ateliere de produse chimice, masini agricole, arte grafice, tabacarii, textile, materiale de constructii etc.
Pop..atia creste, astfel incat in 1910 s-au inregistrat 51404 locuitori. Era al doilea oras al Romaniei, dupa Bucuresti, care depasea 50000 de locuitori.
La Craiova, in 1913, in timpul guvernului Titu Maiorescu, se semneaza tratatul de pace prin care se incheie Razboiul Balcanic, tratat cunoscut in istorie ca Pacea de la Craiova.
Izbucnirea primului razboi mondial (1914-1918) a fost receptata in mod diferit de pop..atia Craiovei. Marea majoritate cond**na deschis razboiul, ca aducator de mizerie. Dupa doi ani de neutralitate, Romania intra in razboi (1916) de partea Antantei in speranta implinirii idealurilor de unitate nationala. In anii neutralitatii (1914-1916), Craiova a devenit un puternic centru militar, aici fiind cartierul general al Armatei I. In august 1916, cand Romania a intrat in razboi, Armata I avea un efectiv de 134 400 de oameni. Vitejia armatelor romane nu a fost suficienta pentru a stavili ofensiva armatelor germane si austro-ungare - bine pregatite, dotate cu tehnica de lupta si avand experienta a doi ani de razboi. Dupa lupte crancene, armata romana a fost nevoita sa se retraga. Craiova este ocupata de trupele germane si austro-ungare la 21 noiembrie 1916. Timp de doi ani, cat a durat administratia militara germana, intreaga viata economica a Craiovei a fost paralizata.
In perioada interbelica, orasul, situat intr-o zona eminamente agrara, inainteaza cu pasi prea mici pe calea industrializarii, in raport cu alte zone urbane ale tarii. Marii mosieri din Oltenia, depozitarii unor insemnate capitaluri provenite din despagubirile de la improprietarirea taranilor, isi vor investi fondurile in banci si institutii comerciale, in actiuni neproductive. Numarul celor ce s-au apropiat de industrie a fost extrem de mic. Specific pentru economia orasului, lipsita de marea productie de fabrica, este ponderea insemnata pe care o ocupa munca la domiciliu.
Pop..atia orasului creste: 63215 locuitori in 1930, 84574 in 1948, 96897 in 1956, 194235 in 1974 (situandu-se pe locul 7 in tara la aceasta data).
Incepand cu anii '60 orasul devine un puternic centru industrial; se dezvolta industria constructoare de masini si utilaje, de avioane, industria chimica, alimentara, usoara, a materialelor de constructii, industria electrotehnica, industria extractiva, industria energetica.
In 1968 Craiova este declarat municipiu.
Cei peste 300000 de locuitori ai Craiovei participa activ si cu insufletire la evenimentele din decembrie 1989, subliniind cu hotarare dorinta de a incepe o viata noua, de a construi o societate sanatoasa, cu adevarat democratica.
|
|
|
Post by Sorin Opran on May 17, 2004 14:34:59 GMT 2
SECOLUL XIX
Trasatura caracteristica a orasului Craiova in primele doua decenii ale sec.XIX a fost data de inflorirea economica, urbanist-edilitara, de multiplicarea preocuparilor locuitorilor sai in ramurile mestesugurilor, comertului, serviciilor publice. Comparativ cu celelalte mari centre urbane, Craiova se situeaza ca un nod comercial, administrativ si cultural de prim rang.
In sec.XIX tarile romane continua sa fie vad preferat pentru razboaiele rusilor si austriecilor. Redresarea orasului dupa dezastrele de la inceputul secolului a revenit in deceniul al patrulea, cand dupa pacea de la Adrianopol (1829, dupa razboiul ruso-turc dintre anii 1828-1829), au aparut posibilitati pentru mai multi ani de liniste in tarile romane.
In timpul ocupatiei tariste (1828-1834), Craiova cunoaste cresteri economice importante. Existau, in 1832, un numar de 595 de pravalii, din care "197 de lemn si 398 de zid". Orasul se mentine ca centru comercial al Olteniei; exporta in Austria si Turcia cereale, piei, ceara, animale, seu si cervis. Cerintele mereu crescande ale exportului au determinat infiintarea la Craiova, in 1846, a primei societati romanesti pe actiuni pentru transportul cerealelor cu vaporul pe Dunare, la Braila.
In jurul anului 1848, pop..atia Craiovei numara circa 20000 de locuitori.
Intelectualitatea Craiovei s-a situat ferm in randurile prime ale innoirilor, atat in viata urbei, cat si a tarii. Un rol deosebit de important in pregatirea si desfasurarea Revolutiei de la 1848 avea sa-l aiba corpul profesoral de la Scoala Centrala din Craiova, in frunte cu Ioan Maiorescu.
Dintre revolutionarii care aveau sa detina un rol marcant in desfasurarea evenimentelor revolutionare la Craiova se impun Gheorghe Magheru si Costache Romanescu care au intrat, dupa 1845, in randurile societatii secrete cu caracter politic "Fratia". Nu intamplator orasul Craiova a fost ales drept loc de intrunire a guvernului provizoriu, inainte ca acesta sa ajunga la Bucuresti. Se confirma ca orasul prezenta o deosebita importanta in mersul revolutiei pasoptiste, ca trecerea Craiovei de partea noilor prefaceri asigura revolutiei o baza puternica in intreaga Oltenie. Pop..atia Craiovei s-a ridicat la jumatatea lui septembrie pentru a-si declara sprijinul fata de revolutia lovita de armatele straine. La 30 noiembrie 1848, in ajunul intrarii in Craiova a primei divizii otomane, evaluata la 10000 de ostasi si comandata de Hussein-Pasa, sute de sateni din jurul Craiovei si locuitori ai orasului, inarmati cu pusti, sulite, topoare si coase, au intampinat trupele straine, netinand seama de superioritatea covarsitoare numerica a acestora.
Dupa retragerea trupelor tariste din Oltenia, in mai 1854, starea de spirit revolutionara a maselor a sporit. In lunile februarie - martie 1855 avea loc la Craiova o puternica revolta, socotita de istorici momentul de varf al raporturilor de incordare ce au existat intre poporul roman si ocupantii sai din anii 1854-1856.
Una dintre marile familii boieresti din Craiova - familia Bibescu - a dat Tarii Romanesti pe ultimii sai doi domnitori: fratii Gheorghe Dimitrie Bibescu (1842-1848) si Barbu Dimitrie Stirbei (1849-1856). Emanciparea robilor tigani in 1844 si 1856, uniunea vamala a Tarii Romanesti si Moldovei (1848) - un prim pas pe calea unirii definitive a celor doua tari romane - preocuparile pentru intarirea capacitatii militare de aparare a tarii etc., toate aceste fapte dovedesc receptivitatea celor doi domnitori la unele imperative ale vremii. Atunci cand a fost vorba insa de o noua organizare sociala, conceputa la 1848 si apoi in anii 1857-1859, ei s-au opus.
In primavara anului 1857 s-a constituit la Craiova Comitetul Unionist, in randul caruia se remarcau fostii luptatori de la 1848: Petrache Cernatescu, Emanoil Chinezu, Gheorghe Chitu s.a. La 9 octombrie 1857 Adunarea Ad-hoc a Tarii Romanesti a votat in unanimitate pentru Unirea Principatelor. A doua zi, seara, peste 5-6000 de oameni din toate clasele societatii se adunasera la flacara tortelor si ovationau. Participand la aceasta istorica manifestatie, pictorul Theodor Aman avea s-o imortalizeze in celebrul sau tablou.
In preajma Unirii, Craiova numara circa 25000 de locuitori, situandu-se, din acest punct de vedere, imediat dupa capitala Tarii Romanesti.
Inca de la inceputul pregatirilor pentru intrarea in Razboiul de independenta (1877-1878), cand trupele romanesti au fost concentrate la Dunare, au participat si unitati din Craiova. Craiova se afla in centrul unei zone direct afectate de razboiul antiotoman. Era, prin pozitia sa, un centru important, unde se luasera masurile necesare sprijinirii desfasurarii viitoarelor operatii militare.
|
|
|
Post by Sorin Opran on May 17, 2004 14:34:31 GMT 2
SECOLUL XVIII
In 1735 in Craiova existau 836 de familii, reprezentand peste 4000 locuitori.
La inceputul sec.XVIII, o modalitate de asigurare a dominatiei Portii Otomane asupra tarilor romanesti a constat in impunerea domniilor fanariote. Nicolae Mavrocordat, venit domn in Tara Romaneasca in 1716, este intampinat cu ostilitate de boierimea craioveana. Dupa infrangerea turcilor si pacea de la Passarovitz (1718), boierimea a salutat dominatia austriaca a Olteniei (1718-1739), dar in 1726, cand banul Gheorghe Cantacuzino este destituit, boierii din Craiova incep actiunile de impotrivire fata de administratia habsburgica. Stapanirea austriaca in Oltenia a determinat o agravare considerabila a regimului de obligatii economice si fiscale a producatorilor urbani si rurali. Nemultumirea pop..atiei era provocata de caracterul militar al exploatarii, precum si de colectarea veniturilor si bogatiilor provinciilor in visteria Curtii Imperiale. Amploarea haiduciei a determinat administratia austriaca sa infiinteze corpuri de slujitori meniti sa asigura paza si linistea provinciei. In 1734 s-au instituit in toate judetele oltene cete de panduri. La Craiova exista un corp de dorobanti, sub conducerea unui iuzbasa.
S-au produs importante schimbari si in domeniul institutional. Bania craioveana nu mai constituie institutia care, in perioada anterioara, concura pe plan politic domnia. In 1761 resedinta permanenta a banilor este fixata de domn la Bucuresti.
In 1770-1771, datorita starii de razboi (Bucurestiul era disputat intre ostile rusesti si cele turcesti), Cetatea Banilor a indeplinit si rolul de capitala a Tarii Romanesti, domnul Emanuel Giani Rosett urmarind de aici desfasurarea ostilitatilor.
Economia regiunii si prosperarea Craiovei au consemnat in sec.XVII si XVIII dese traume. Echilibrul demografic a avut de suferit la sfarsitul sec.XVIII datorita transformarii orasului in teatru de razboi, datorita epidemiilor si incendiilor. Putem aminti aici distrugerile si invaziile repetate ale cetelor de pasvangii de peste Dunare (soldatii pasei Vidinului, Pazvan-Oglu) in 1799, 1800, 1801.
|
|
|
Post by Sorin Opran on May 17, 2004 14:34:08 GMT 2
SECOLELE XV-XVI
La sfarsitul sec.XV Craiova era un targ, intins pe mosia puternicilor boieri Craiovesti. Dupa prima jumatate a secolului al XVI-lea, Craiova este numita frecvent oras.
Puterea economica a familiei Craiovestilor - la hotarul sec.XV - cuprindea peste 100 sate (182 bunuri funciare). Aceasta forta i-a creat un statut de autonomie politica atat de larg, incat domnii aflati in scaun nu se pot mentine fara alianta cu aceasta adevarata dinastie boiereasca. De-a lungul vremilor, din randul familiei Craiovestilor au fost ridicati in fruntea tarii domnitori de seama: Neagoe Basarab (1512-1521), Radu de la Afumati (1522-1529), Radu Serban (1602-1611), Matei Basarab (1632-1654), Constantin Serban (1654-1658), Serban Cantacuzino (1678-1688), Constantin Brancoveanu (1688-1714).
Aparuta in ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Banie de Craiova a devenit intr-un timp relativ scurt cea de-a doua institutie politica importanta, dupa domnie. Veche institutie romaneasca, Bania a constituit la inceputurile sale o institutie locala, sateasca, derivata din obstea teritoriala. Odata cu ridicarea lui Neagoe Basarab ca domn, in 1512, Marele Ban preia pentru teritoriul din dreapta Oltului atributiile domniei, dispunand si de o cancelarie in cadrul careia se redacteaza acte dupa forma celor domnesti.
In a doua jumatate a sec.XVI, Marea Banie cunoaste un moment de criza datorat indeosebi tentativelor agresive ale turcilor pentru instaurarea unei dominatii efective in Tara Romaneasca. Marea Banie ajunge din nou o institutie de prim ordin in timpul lui Mihai Viteazul.
Craiova, in timpul lui Mihai Viteazul, a cunoscut o puternica inflorire, izvoare contemporane prezentand orasul ca un important centru politic si militar. Craiova se afirma in politica romaneasca de centralizare ca un factor pozitiv, dand puterii centrale o boierime fidela si armate puternice, prezente in marile evenimente legate de Unirea celor trei tari romanesti. In 1593 Mihai este inscaunat ca domn al Tarii Romanesti, iar dregatoria de Mare Ban ii este incredintata lui Preda Buzescu.
Craiova a fost in evul mediu si un centru cu un important rol militar si strategic, fiind un loc de grupare sau regrupare a fortelor militare si tinut de declansare a actiunilor antiotomane. Exista la Craiova un corp de oaste, pus la dispozitia Marelui Ban, compus din forta militara a taranilor de pe domeniile boierimii, din aparatul de dregatori ai Baniei, din taranii liberi si din mercenari.
|
|