|
Post by pufica on Jan 26, 2005 13:38:16 GMT 2
Cu o usoara nostalgie
Cu cat se-nsera peste arborii rari, cu atat incepeau sa lumineze mai tare inimile noastre de hoinari, cautatorii pietrei filozofale.
Tutul trebuia sa se transforme in aur, absolut totul: cuvintele tale, privirile tale, aerul prin care pluteam, sau treceam de-a-notul.
Clipele erau mari ca niste lacuri de campie, si noi nu mai conteneam traversandu-le. Ora isi punea o coroana de nori, liliachie. Ti-aduci aminte suflete de-atunci, tu, gandacule?
|
|
|
Post by pufica on Jan 26, 2005 13:36:10 GMT 2
Varsta de aur a dragostei
Mainile mele sunt indragostite, vai, gura mea iubeste, si iata, m-am trezit ca lucrurile sunt atat de aproape de mine, incat abia pot merge printre ele fara sa ma ranesc.
E un sentiment dulce acesta, de trezire, de visare, si iata-ma, fara sa dorm, aievea vad zeii de fildes, ii iau in mana si ii insurubez razand, in luna, ca pe niste manere sculptate, cum trebuie ca erau pe vremuri, impodobite, rotile de carma ale corabiilor.
Jupiter e galben, si Hera cea minunata e argintie. Izbesc cu stanga-n roata si ea nu se urneste. E un dans, iubito, al sentimentelor, zeite-ale aerului, dintre noi doi.
Si eu cu panzele sufletului umflate de dor, te caut pretutindeni, si lucrurile vin tot mai aproape, si pieptul mi-l strang si ma dor.
NS
|
|
|
Post by pufica on Jan 26, 2005 13:33:44 GMT 2
Poem
Spune-mi, daca ti-as prinde-ntr-o zi si ti-as saruta talpa piciorului, nu-i asa ca ai schiopata putin, dupa aceea, de teama sa nu-mi strivesti sarutul?...
NS
|
|
|
Post by pufica on May 18, 2004 7:25:07 GMT 2
Autorul declara (Petre Pandrea): „noi suntem pe lume, uneori si pentru acest lucru, pentru latura practica a existentei, pe care o rezolvam cu dexteritate, dar am venit sa le aratam celorlalti romani, si tuturor oamenilor, frumusetea in lume, sa le descifram cantecul „pasarei maiastre” , sa descoperim latura de divin si feerie a existentei”.
|
|
|
Post by pufica on May 18, 2004 7:21:57 GMT 2
gusturile nu se discuta unii merg pe clasici, altzii pe asha zisele inlantzuiri de cuvinte care se vor sensoase...cum va place
acum ploua, este o frumusetze de ploaie, cu picaturi mari care se arunca disperate peste oameni, asfalt, pamant si natura, care mai este...uite la mine in craiova inca mai este natura...in bucureshti presimt ca nu mai gasesc asta
|
|
|
Post by pufica on May 17, 2004 14:27:04 GMT 2
gata referat+note
|
|
|
Post by pufica on May 17, 2004 14:25:49 GMT 2
1. Interviu cu Ion BIBERI in 1946, publicat in volumul <Lumea de maine> 2 I. BUDUCA-articol publicat in ziarul “Cotidianul”. www.cotidianul.ro 3“Landuri romanesti puternic personificate prin numele de Moldova, Banat, Muntenia, Transilvania, Oltenia” extras din capitolul “De la perfectul simplu la perfectul (des)compus” , Ion DUR, “De la Eminescu la Cioran”, Scrisul Romanesc, Craiova, 1996, pg.263 4 Autorul reia acest subiect in culegerea « Atitudini si Controverse » publicata la Editura Minerva in anul 1982, intr-un eseu dedicat spiritului oltenesc. 5“pasarea maiastra” este un element specific folclorului oltean, este pasarea fara somn, care vrea sa se faca om ; 6 Ion DUR-« De la Eminescu la Cioran », Editura « Scrisul Romanesc », Craiova, 1996, pg.263 7Petre PANDREA-“Portrete si Controverse”, Colectia Meridian, 1945, sub-capitol « Sociologia si metafizica Olteniei (patria lui Brancusi) », capitol « Brancusi », pg. 110 8 Petre PANDREA-« Atitudini si Controverse », Editura « Minerva », 1982 9Petre PANDREA-“Portrete si Controverse”, Colectia Meridian, 1945, sub-capitol « Sociologia si metafizica Olteniei (patria lui Brancusi) », capitol « Brancusi », pg. 117 10 « Exista, la unii olteni, un dogmatism infiorator si o maretie a « rasei » care-i depaseste pe nemti. Ei te fac sa spui ca negrul e alb si invers, dupa cum, isteti, cum au iesit din oul lui Brancusi, au tupeul si dexteritatea sefului, a stabului, a vointei de putere, precum, uneori si a vointei de minciuna« <br> 11Descriere din capitolul « De la perfectul compus la perfectul (des)compus », Ion DUR-« De la Eminescu la Cioran », Editura « Scrisul Romanesc », Craiova, 1996, pg.263 12« Aceasta pasare maiastra se gaseste in sufletul fiecarui oltean, intr-o tainita albastra a sufletului, intr-un cuib al inimii. Insemneaza aspiratie arzatoare spre infinit, spre bine, spre adevar, spre iubire, spre caritate si spre frumos, spre feerie.Este dorinta de perfectiune, nostalgia spre paradisul adamic. E insasi icoana spiritului tanar pururea creiator . » Petre PANDREA-“Portrete si Controverse”, Colectia Meridian, 1945, sub-capitol « Sociologia si metafizica Olteniei », capitol « Brancusi », pg. 124 13 Ion DUR-« De la Eminescu la Cioran », Editura « Scrisul Romanesc », Craiova, 1996, pg.265 14 “Istoria se desfasoara dupa dinamica luptelor de clasa si dupa o mecanica materialista pe care istoricul este obligat sa o descopere. Istoria are, o baza economica, o impartire pe clase, o inclestare surda sau fatisa a intereselor potrivnice ale acestor clase “ extras capitolul “Predoslovie” din volumul “Portrete si Controverse” Petre PANDREA, Colectia Meridian, 1945 15« Modernismul roman n-a fost decat revolta intelectualilor impotriva starilor sociale prezente, lipsa lor de bunavointa si de aderare, de angrenare intr-un mecanism social odios, un protest impotriva burgheziei romane acefale si incapabile de a organiza un popor si bogatiile statului si subsolului sau » extras “Portrete si Controverse” Petre PANDREA, Colectia Meridian, 1945, pg.32 16 I. BUDUCA-articol publicat in ziarul “Cotidianul”. www.cotidianul.ro
|
|
|
Post by pufica on May 17, 2004 14:24:09 GMT 2
Vechile si eternele teme ale sufletului oltenesc si ale omului oltean sunt vizibile ochiului sensibil in plastica lui BRANCUSI (nascut la Hobita-Gorj), in teatrul exuberant al ELVIREI POPESCU de la Caracal, in lirica ANEI de NOAILLES (principesa Brancoveanu) si in celelalte figuri oltene emigrate la Paris. Alte personalitati nascute in spatiul oltenesc:
ALEXANDRU MACEDONSKY - a initiat si a oficiat in templul esoteric al modernismului timp de trei decenii. Din laboratorul creatiei sale a pornit experienta rodnica a simbolismului roman ulterior ;
TUDOR ARGHEZI - Carbunesti-Gorj-un spirit revolutionar si novator, care sparge tiparele pentru a gasi expresie noua la viata noua; CONSTANTIN RADULESCU MOTRU - Butoiesti-Mehedinti-filosof MIHAIL SADOVEANU - Sadova-Dolj-prozator CEZAR PETRESCU, GIB I MIHAESCU, TUDOR VLADIMIRESCU “Personalitatea regionala“ poate incerca sa repuna in drepturi legitime “diferenta specifica“ a individului, inlaturand in acest fel, efectele dictatorial-exclusiviste ale trasaturilor universal-valabile care duc la compactizarea, la masificarea sau uniformizarea unor colectivitati. Si, prin asta, la pierderea identitatii insului sau, in cazul nostru, a unei comunitati, caracterizata pregnant de jargon si mentalitati proprii, de o civilitate care-i este organica.“
A FI OLTEAN INSEAMNA A FI CEVA DISTINCT DE ALTI OAMENI. Peste acest destin nu putem trece prin hotararea de neclintit a destinului bio-sociologic. Celula cerebrala olteana e o celula fina si complexa, capabila de eforturi si rafinament. SPIRITUL OLTEAN are o latura faustica, demiurgica si creatoare. Filosofia este un popas al duhului, reflexie asupra existentei. Omul simte cateodata nevoia sa-si defineasca pozitia sa fata de lume si de viata.
« Fiecare apartine unei clase, se integreaza, fara sa stie si fara sa vrea, intr-un cerc de oameni, cu opinii si idealuri. Orice opinie a lui se coloreaza, fatal, in colorarea cerului intereselor si spiritualitatii clasei boltite deasupra destinului individual. » <br> OLTENIA, din punct de vedere administrativ, include 5 judete (Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Vâlcea), cu localitãtile structurate, în anul 2001, în 32 municipii si orase, din care 11 municipii, 387 comune si 2080 sate.
OLTENIA este o provincie cu o fizionomie antropologica precizata si cu un profil intelectual si psihic deosebit de al altor provincii. Antropologia, istoria, diferentele dialectice, structura spirituala si sensibilitatea specifica dau ceea ce se cheama o metafizica autonoma, o epica aparte, o psihologie caracteristica, o sociologie independenta, intr-un cuvant un profil filosofic care merita sa fie definit . OLTENIA are complexitate si adancime.
Originalitatea si specificitatea Olteniei se afla in doua fenomene: - LIPSA DE DISTANTA intre categoriile sociale si pasta omogena a masei umane salasluitoare; - FENOMENUL MIGRATORIU; face export organizat de oameni;
Coordonatele de definire ale specificului regiunii, ar fi: - PREDOMINAREA TIPULUI ATLETIC (biologie euforica exteriorizata prin natalitate sporita); - OPTIMISMUL, ca aureola a unei vitalitati spornice; - LAUDARESENIA (pe latura sociala) si aspiratia spre absolut, puritate si maximalitate (fascinatia pasarii maiastre) ; - COMPLEXUL <COBILITA> si cultul unui materialism intens (cultul banului si al negustoriei) ; - TENDINTA MIGRATORIE ; - EGALITATEA intre clasele sociale, INDIVIDUALISM atenuat si SPIRIT DE ECHIPA, CAPACITATEA DE A LUCRA IN GRUP ;
Ceremonialul oltenesc se caracterizeaza prin simplicitate. Vocativele „ba„ si „fa„ sunt expresii ordinare, care dovedesc sublimul fraternitatii, al amicalitatii si al egalitarismului. Poate nici o alta zona a tarii nu este mai incarcata de magnetism si picanterie ca Oltenia. Afli aici gusturi exotice si lucruri facute alandala, primitivism modern ce traieste in concubinaj cu o modernitate de multe ori trucata. Iar iventivitatea ieftina e insotita de o improvizatie puerila, dar si de o sclipitoare scorneala, de kitsch insa si de valoare autentica. Tipul uman specialist in „TRAS PE SFOARA" „ se amesteca de-a valma cu oameni „cumsecade” si linistiti, cu „domni” vechi sau care au, cum se spune ”staif” . Localismele si caracteorologia olteana sa caracterizeaza bipolar: • -prin ramasite de arhaism taranesc; • -prin curenti puternici de modernism capitalist (negustorime virulenta) si contra-curenti revolutionari de eliberare sociala;
Etica olteana este, incontestabil, o etica a arhaismului taranesc. O metafizica a Olteniei ar trebui sa cuprinda cinci compartimente: 1. Gandurile despre mecanismul logic. (despre teoria cunoasterii); 2. Gandurile olteanului despre destin (cum este privita problema nemuririi si a neantului in folklorul si arta noastra); 3. Gandurile despre iubire (de aproape, de rude, de copii, erotica); 4. Gandurile despre viata; 5. Gandurile despre moarte (paganismul si crestinismul);
Autorul declara: „noi suntem pe lume, uneori si pentru acest lucru, pentru latura practica a existentei, pe care o rezolvam cu dexteritate, dar am venit sa le aratam celorlalti romani, si tuturor oamenilor, frumusetea in lume, sa le descifram cantecul „pasarei maiastre” , sa descoperim latura de divin si feerie a existentei”.
„Intentia lui Pandrea era de a depasi denigrarea si calomnia, modul stramb in care oltenii erau prezentati: ”pepiniera de negustori si indivizi dotati cu simtul practic, functionari mai mult sau mai putin cinstiti, de politicieni si de zarzavagii”. Altfel spus el respinge mercantilismul de care erau acuzati oltenii, dar si invaliditatea intelectuala pe care o invocau altii” .
In momentul de fata, anul 2004, descrierea facuta de Petre Pandrea pare a fi de domeniul fictiunii, si te intrebi daca au fost conservate, in sufletul de oltean, aceste insusiri desavarsite descrise in „Portrete si Controverse”. Este greu sa le descoperi in disperarea care a cucerit acum regiunea Olteniei, zona puternic industrializata in perioada comunista, care se confrunta in prezent cu o rata a somajului in crestere, cu disponibilizari, cu agresivitate in spatiul rural si dezvoltarea viciilor specifice vremii, in spatiul urban. La ultimul recensamant realizat in CRAIOVA, Cetatea Banilor, a reiesit un numar de patru sute de mii de locuitori, dintre care doua sute de mii sunt de nationalitate rromi. CRAIOVA a devenit „Cetatea Banilor” impletiti in parul nevestelor si fiicelor de rromi.
OLTENIA este, dupa cum scrie prof.dr. Ion DUR, pentru cel care o cunoaste cu adevarat, landul tuturor posibilitatilor: ale celor ce sunt, pentru ca sunt doar aici posibile, a celor ce nu sunt, pentru ca sunt…imposibile (este aici tipul fosforescent de „filozofie” pe care-l gasesti pe taraba oricarui negustor oltean).
Daca Petre Pandrea era mandru de spiritualitatea regiunii natale, acum au mai ramas doar opera sa si istoria Olteniei, marturii ale unui izvor de creatie, ale unor personalitati puternice. S-a dezvoltat mai degraba tipul speculant in detrimentul celui speculativ. Este drept ca in alte regiuni, unde traditia a fost pastrata, TUPEUL DE OLTEAN, ramasita a curajului luptatorilor Cetatii Banilor, este „genial”; acolo OLTEANUL ESTE CONSIDERAT ISTET si poate sa se „pricopseasca„ foarte usor prin capacitatea extraordinara de a profita de bunul-simt si de credulitatea oamenilor.
Datorita lui Petre Pandrea, exista memoriile, extrem de politizate, ale unei perioade istorice in care prea putini scriitori intelesesera ca politicul a devenit deja destin al lumii moderne . Era singurul care indraznea sa scrie asa ceva, in totala libertate de spirit, intr-o vreme a tuturor lasitatilor, oportunismelor, tradarilor si minciunilor propagandistice. Pentru a reconstitui viaţa unei epoci nu este suficientă cronologia regilor si a rezboaielor, descriptia institutiilor social-politice, a legilor, statistica productiei.
|
|
|
Post by pufica on May 17, 2004 14:09:15 GMT 2
PETRE PANDREA era un orgoliu taranesc-oltenesc, instruit la marile scoli nemtesti, care nu admira nimic altceva decat inteligenta vie a persoanelor din jur, incapabil sa vada dincolo de persoane, in orizontul istoriei. In capitolul „Brancusi” din volumul „Portrete si Controverse”, autorul prezinta spatiul oltenesc ca pe un „rezervor de energie, de unde Romania se aprovizioneaza in mod constant” .
In urma intalnirii cu Constantin Brancusi, revenit la Bucuresti pentru a lua din nou contact cu Romania, Petre Pandrea descrie geniul artistului prin prisma apartenentei sale la regiunea Oltenia. Astfel autorul prezinta doua tipuri umane specifice: tipul speculativului si tipul speculantului. Tipologia duala se zbate intre teza si antiteza, pentru a scoate uneori la iveala sinteza contrariilor. De multe ori tipul speculant si speculativ fuzioneaza organic in aceeasi personalitate, care poarta pe umar o cobilita, iar pe celalalt umar, poarta „pasarea maiastra„ .
|
|
|
Post by pufica on May 17, 2004 14:08:27 GMT 2
voi incepe printr-o parte a unui referat despre olteni
Petre Pandrea si filosofia olteanului
<Astept batranetea ca pe o eliberare, pentru a scapa de meserie, de tinerete, de responsabilitati si pentru a scapa de responsabilitati si-poate-de mine insumi...sa pot redacta pe indelete o carticica subtire despre intelepciune si morala agrariana>.
|
|
|
Post by pufica on May 17, 2004 14:07:01 GMT 2
sa va vad :-))
|
|
|
Post by pufica on Jan 26, 2005 13:29:27 GMT 2
Unul dintre punctele de atractie cele mai vestite din Craiova il reprezinta Parcul "Nicolae Romanescu". Acest parc este unic in Romania si reprezinta totodata una dintre realizarile de acest gen cele mai interesante din Europa. Initiativa acestei importante lucrari urbanistice ii revine lui Nicolae Romanescu. Proiectul, creatie a arhitectului francez E. Redont, a fost premiat cu Medalia de Aur la Expozitia Internationala de la Paris din 1900. Lucrarile au durat aproape trei ani. S-au folosit solutii indraznete de constructie, inedite pentru acea vreme, au fost implantate specii valoroase de arbori, s-a urmarit crearea unui cadru romantic generos prin pitorescul si poezia lui (podul suspendat, castel in ruina, poduri peste cursul raului, imitatii de stanci, refugii, chioscuri, parapete de pod imitand trunchiuri de arbori, insula pentru lebede, debarcader). Suprafata totala a parcului cuprinde peste 96 ha de plantatii (arboret, peluze, arbori, arbusti), o intindere de apa de 4 ha, un hipodrom de peste 20 ha, drumuri, alei si poteci pe o intindere de 35 km. Exista si o gradina zoologica, unde pot fi vazute indeosebi specii de pasari si animale indigene, dar nu numai atat...
Gradina Botanica a fost amenajata din initiativa botanistului craiovean Al. Buia, cu scopul de a servi ca baza de studiu pentru studentii facultatilor de agronomie si horticultura, dar si ca zona de agrement. Gradina cuprinde o suprafata de 17 ha si este delimitata pe sectoare distincte: ornamental (aproape 4,5 ha), sistematic, flora globului, economic.
O alta zona vegetala si turistica deosebita o reprezinta Lunca Jiului , parc-padure intins pe o suprafata de peste 60 ha, pe malul stang al raului Jiu.
|
|
|
Post by pufica on Jan 26, 2005 13:28:40 GMT 2
Dintre realizarile contemporane trebuie amintit Teatrul National, construcþie realizatã în 1850. Adãposteºte ºi un muzeu ce expune peste 5000 de documente referitoare la evoluþia fenomenului teatral din Oltenia. Muzeul Olteniei, funcþioneazã din 1915 ºi este organizat pe 3 secþii: etnografie,istorie ºi ºtinþele naturii. Patrimoniul muzeului cuprinde peste 12 000 de piese grupate pe colecþii.<br>Universitatea. Monument de arhitecturã ridicat în 1890, a adãpostit iniþial Palatul Justiþiei. Universitatea a fost înfiinþatã în 1947. Biblioteca universitarã cuprinde peste un milion de volume. Alte obiective culturale: Filarmonica de Stat Oltenia, Teatru de Pãpuºi, Biblioteca Judeþeanã, Muzeul de Artã, etc. Cea mai veche constructie - din zona Craiovei - care s-a pastrat, atestata ca atare, este manastirea Cosuna - Bucovatul Vechi. Ea se inscrie in categoria constructiilor religioase monumentale din Tara Romaneasca. Dar, in afara de biserica, nu s-a pastrat pana in vremea noastra nici una din vechile sale cladiri. Unele au cazut victima jafurilor si incendiilor provocate de dusmani interni sau externi, altele au fost distruse de calamitati naturale, ca revarsarile apelor Jiului si numeroasele cutremure de pamant. Casa Baniei este cea mai veche cladire existenta azi in oras, datand din anul 1699; dupa aprecierile istoricilor de arta, ea continua una mai veche, din sec.XV, cladita de Barbu Craiovescu. Refacuta de Constantin Brancoveanu, Casa Baniei are doua nivele, cu camere cu bolti de caramida la parter, cu camere si cerdace la etaj. A fost lucrata de catre mesterii arhitecti ai domnitorului, intr-un stil pop..ar. Aici se aduna divanul Craiovei, iar in timpul ocupatiei austriece a fost resedinta administratiei stapanitorilor. Ulterior, cladirea a fost, succesiv: cartierul lui Murtaza Pasa (1737-1739), locuinta particulara a episcopului, localul primei scoli din Craiova (1750), local pentru tribunal, local de scoala pentru Gimnaziul "Fratii Buzesti" (1896-1914) si scoala normala de invatatoare, lacas pentru Muzeul Olteniei (1934-1948) si pentru sectia de etnografie (din 1967).
|
|
|
Post by pufica on Aug 17, 2004 12:18:27 GMT 2
craiovenii din craiova fug la mare, la munte...se retrag in alte tzari :-))
|
|
|
Post by pufica on Jun 2, 2004 8:06:43 GMT 2
in craiova azi canta stefan banica junior...este un spectacol organizat de unul din partide...nu-l numesc pentru ca nu se face politica aici :-))
|
|